Lupta pentru atragerea de capital extern, respectiv investiții străine directe, esențiale pentru dezvoltarea economică, se intensifică după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine din ce în ce mai puțin relevantă pentru marile companii, care plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportă efectele inflației, scăderii consumului și creșterii tarifelor impuse de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România are un ritm fără precedent în ultimul deceniu, în contextul stagnării capitalului autohton.

• Datele indică clar: diferența între 0,6 miliarde euro intrați ca investiții și 1,12 miliarde euro ieșiți din România, ca urmare a retragerii investitorilor.

România își pierde din atractivitatea economică zilnic. Ungaria ne-a devansat în atragerea investitorilor, Bulgaria ne apropie

Potrivit opiniei lui Adrian Negrescu, România își reduce vizibil poziția de destinație pentru investiții, iar companiile analizează cu atenție oportunitățile în țările cu un mediu economic mai favorabil.

Specialistul afirmă că argumentele tradiționale ale României, precum salariile competitive și utilitățile mai accesibile, și-au pierdut relevanța.

Costul energiei electrice a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc, de fapt, cele mai mari tarife de electricitate în Uniunea Europeană, ceea ce descurajează în mod evident investițiile.

După cum menționează publicația Gândul, Bulgaria beneficiază de multiple avantaje economice ca urmare a aderării la moneda unică, beneficii la care românii pot doar visa. În scenariul cel mai optimist, România ar putea adera la euro în anul 2028.

Comparativ cu România, Bulgaria are simplu avantaj al intrării în zona euro, iar impozitele sunt la jumătate față de cele din țara noastră.

În România, însă, taxele continuă să crească, deși la finalul anului trecut, Guvernul a aprobat reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, ca urmare a protestelor importante ale companiilor (detalii aici).

Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a încălcat încă aderarea la euro, a atras investiții strategice importante, de miliarde de euro, în ultimii ani, datorită infrastructurii performante și regimului de taxe mai favorabil comparativ cu cel din România (detalii aici).

Mai mult, mai multe investiții strategice de succes din Ungaria s-au retras din România în 2025.

Negrescu: Moneda euro devine un magnet pentru investitori

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a înregistrat pierderi semnificative în anul austerității, Carrefour anunțând planul de retragere din România, iar alte companii continuă să își închidă operațiunile (ieri, americanii de la Adient au anunțat închiderea unității de la Pitești).

Această evoluție negativă poate persista și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la euro. Motivele pentru care marii investitori preferă în special investițiile greenfield (ce creează locuri de muncă) în țările vecine sunt evidente:

• monitorizarea de către Banca Centrală Europeană
• predictibilitatea fiscală
• regimul fiscal mai relaxat în domeniul forței de muncă
• impozite de două ori mai mici decât în România

„Euro devine un magnet pentru investitori. Sistemul euro asigură predictibilitate, seriozitate fiscală și financiară, atrage investiții. România privește cu invidie evoluția din Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria va câștiga din punct de vedere al atragerii de investiții, în special a investițiilor greenfield, cele care creează locuri de muncă”, afirmă Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul.

„Necesitatea unei politici economice coerente pentru atragerea investițiilor străine și consolidarea încrederii în economia autohtonă”

„Suntem în plin val de retragere a investitorilor, care se retrag din România într-un ritm nemaivăzut în ultimii 15 ani. Este imperativ ca statul să implementeze o politică economică clară, menită să stimuleze investițiile externe și să reconfirme încrederea în capitalul local, care în prezent stagnhează, din cauza incertitudinii globale.

România trebuie să aleagă între investiții publice cu rentabilitate redusă și sprijinirea economiei reale, cea ce generează taxe și impozite, și care are nevoie de stimulente pentru a înregistra o creștere economică semnificativă în 2027.

„2026, un an fundamental pentru evoluția economică”

„Pentru România, 2026 reprezintă o răscruce majoră din punct de vedere economic. Ne aflăm la un punct de inflexiune a direcției strategice”, avertizează analistul financiar.

• 2026 este anul în care România trebuie să adopte decizii ferme, pentru că spațiul fiscal și financiar nu mai permite amânări. Reducerea deficitului bugetar la 6,4% este imperativ, ceea ce echivalează cu economii de aproximativ 50 de miliarde de lei, aproape 10 miliarde de euro, care trebuie realizați prin reduceri bugetare sau creșteri de venituri fiscale. În prezent, România se împrumută cu o dobândă echivalentă cu 1 miliard de euro lunar.
• 2026 devine un an al restructurării, în care mari companii reanalizează strategiile de afaceri și adoptă o abordare mai prudentă. O condiție fundamentală este menținerea stabilității fiscale, adică evitarea creșterii impozitelor.

PROPUNERILE AUTORULUI:

• România persistă în măsuri de austeritate și majorări de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria avansează: turismul, domeniu depășit de al nostru
• Presa maghiară analizează investițiile părăsite de companii din România în 2025, dar care continuă să activeze în Ungaria, „operând fără probleme”
• Declanșează plecarea Carrefour un val de încetări ale activității din România? Specialiștii susțin că „cei mai mari retaileri își reevaluează pozițiile internaționale din cauza presiunii profitului”
• Modalitatea în care Bolojan a redus deficitul bugetar: tăind investițiile. Dobânzile au crescut semnificativ. Veniturile viitoare sunt deja direcționate spre plata datoriilor curente