Președintele iranian Massoud Pezeshkian urmează să susțină duminică o intervenție transmisă de televiziunea oficială Irib, privind situația economică a țării și „drepturile poporului”, într-un context extrem de tensionat pentru Republica Islamică. Anunțul vine la două săptămâni după izbucnirea unor proteste ample cauzate de creșterile de preț accelerate și de scăderea nivelului de trai, care au determinat mii de cetățeni să iasă în stradă în multiple orașe.

Iranul, între presiunea populației și provocările externe

Conform serviciului public de televiziune, interviul, deja realizat, va detalia „stadiul implementării programului economic guvernamental” și va comenta „evenimentele recente și strategia guvernului” pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor iranieni. Așteptările pentru această declarație sunt mari, întrucât Pezeshkian, lider al unui guvern reformist, traversează una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere politic și social din ultimii ani.

Protestele au început pe 28 decembrie 2025, ca manifestații în bazarurile din Teheran împotriva inflației excesive. În scurt timp, nemulțumirile s-au răspândit în întregul ținut și s-au transformat în demonstrații majore, împotriva regimului. Situația s-a agravat săptămâna trecută, când prețurile unor alimente de bază – precum uleiul de gătit și carnea de pui – au crescut semnificativ peste noapte, iar unele produse au dispărut complet din magazine. Pentru multe familii, creșterile rapide de prețuri au însemnat imposibilitatea de a-și satisface necesitățile esențiale.

Un factor decisiv în declanșarea acestei revolte a fost decizia Băncii Centrale de a suspenda un program ce permitea anumitor importatori să obțină dolari americani la curs preferential. Odată cu eliminarea acestui mecanism, comercianții au fost nevoiți să se aprovizioneze la prețuri mai mari, costurile fiind apoi transferate consumatorilor. În unele cazuri, comercianții și-au închis magazinele, ceea ce a intensificat furia populației. Reacția bazarurilor, tradiționale susținătoare ale regimului islamic, este considerată extremă și ilustrativă pentru gravitatea crizei.

Guvernul a încercat să atenueze tensiunile prin acordarea unor ajutoare financiare directe, aproximativ 7 dolari lunar pentru anumite categorii de persoane, însă această măsură nu a fost suficientă pentru a tempera nemulțumirea. Inflația persistentă, perspectiva economică incertă și scăderea puterii de cumpărare continuă să alimenteze protestele.

Președintele Pezeshkian avertizează din partea Washingtonului

Pe fondul instabilității interne, se intensifică și tensiunile externe. Autoritățile de la Teheran au transmis Washingtonului că vor răspunde în cazul unui atac al SUA asupra Iranului sau asupra bazelor americane. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat că orice „greșeală de calcul” ar putea avea consecințe grave, afirmând că „teritoriile ocupate (Israelul), precum și toate bazele și navele americane vor deveni ținte legitime”. Avertismentul a fost făcut în contextul în care președintele american Donald Trump a fost amenințat cu intervenții militare și s-a afirmat că SUA sunt „pregătite să intervină”. De asemenea, surse israeliene raportează o stare de alertă extremă.

Într-un mediu atât de tensionat, discursul președintelui Pezeshkian reprezintă un test important pentru capacitatea guvernului de a gestiona atât criza economică internă, cât și presiunile geopolitice. Rămâne de văzut dacă mesajul său va reuși să recâștige încrederea populației sau dacă nemulțumirile vor continua să escaladeze, într-un context de probleme economice acute și de riscuri de confruntare internațională.