Controversia generată de pasul făcut de Consiliul UE pentru încheierea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur evidențiază avantajele și dezavantajele pentru România în urma acestui acord de liber schimb. În absența informațiilor oficiale și a studiilor de impact specifice pentru țară, Gândul a realizat o analiză jurnalistică pentru a identifica principalele argumente pro și contra pentru România în contextul acestui acord. Susținătorii afirmă că România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va beneficia de acces la o piață de 270 de milioane de consumatori. În schimb, criticii se tem de intrarea pe piață a unor produse agricole mai accesibile, ceea ce ar putea afecta producția locală.

Ştefan Muscă, lider al Sindicatului Fermierilor Patrioți, afirmă că fermierii din agricultură pregăteau proteste împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza creșterii taxelor, care afectează grav sectorul agricol. Totodată, acordul a fost perceput ca o provocare și a intensificat protestele fermierilor, determinați să își apere interesele.

Un fermier român și lider sindical consideră că situația este pesimată, având în vedere că produsele agricole din America de Sud nu se disting prin prețuri mai mici sau calitate superioară față de cele românești.

„Dezavantajul pentru România este evident. După ce nu aveam cine să ne cumpere produsele, introducerea marfii din America de Sud va duce la dispariția completă a vânzărilor. Este o distrugere a fermierilor români. Nu mai producem tractoare? Industria noastră s-a restrâns la Dacia și Ford. Nu mai fabricăm utilaje agricole, tractoare. Aproape 200.000 de ferme sunt deja în insolvență și urmează falimentul. Acordul Mercosur adaugă probleme și pentru fermierii de nivel mediu și pentru cei mici.

Zootehnia riscă să intre în colaps, pentru că carne din America de Sud va fi disponibilă la jumătate de preț, beneficiind de inputuri agricole mai ieftine și de culturi modificate genetic. Acest lucru poate face ca multe activități să înceteze. Ne gândim serios dacă să închidem porțile și să acceptăm deciziile guvernului, ceea ce ar însemna dispariția multor afaceri agricole românești.

Este clar că sectorul zootehnic va fi afectat puternic, iar producătorii de carne de vită vor avea probleme din cauza diferenței de preț. Acest acord înrăutățește situația fermierilor mici și mijlocii, ducând la o criză profundă.

Sindicalistul menționează că fermierii erau deja pregătiți de proteste din cauza poverilor fiscale, care au crescut costurile cu combustibilul și alte cheltuieli.

„Pe lângă acordul Mercosur, sectorul nostru se confruntă cu un proces de austeritate și taxe ridicate, aflat în criză profundă. Aceasta pare o ofensivă politică împotriva producătorilor români de alimente. Autoritățile exercită presiuni asupra fermierilor pentru a evita protestele, amenințându-i dacă ies în stradă.”

Prof. Adrian Mitroi: „Acordul Mercosur ne plasează într-o poziție dificilă”

Profesorul Adrian Mitroi, specialist în economie la Academia de Științe Economice, analizează originile acestei situații, atribuite impunerilor tarifare ale SUA.

Acordul a fost în dezvoltare de mulți ani. Este, în opinia sa, o reacție la politicile tarifare dure ale SUA. Țările precum UE și Mercosur încearcă să echilibreze aceste presiuni, contracarând impunerea de tarife agresive din partea Americii. America a fost necruțătoare cu vecinii săi, atacând atât la nord, cât și la sud.

Președintele Trump a utilizat negocieri prin care a oferit compromisul minim, dar cu prețuri mai ridicate pentru ceilalți parteneri.

România deține un avantaj competitiv semnificativ, deoarece are produse de înaltă calitate comparativ cu cele din UE, ceea ce poate fi valorificat în contextul acordului.

Carnea sud-americană vine la prețuri mai mici și, în opinia expertului, nu respectă standardele stricte impuse de UE. Europa beneficiază de o poziție favorabilă, iar agricultura României, de calitate bio, riscă să devină vulnerabilă în urma acestui acord.

Mitroi subliniază că acest acord nu ar fi apărut dacă SUA nu ar fi impus tarife dure vecinilor și altor țări fără relații comerciale directe cu ea.

„Aș fi preferat amânarea și impunerea unor standarde stricte pentru a certifica calitatea și siguranța produselor. În prezent, Europa nu mai produce bio sau horticultură de înaltă calitate, iar România are o oportunitate■strategică în acest domeniu.”

Sunt sceptic că aderarea Ucrainei la UE se va realiza rapid, având în vedere presiunile și interesele grupurilor de interese și rezistența fermierilor de acolo.”

Economistul Bogdan Glăvan: Acordul Mercosur între beneficii și realități economice

Există economiști care susțin poziția contrarie, considerând că acordul poate fi benefic. Bogdan Glăvan argumentează, într-o postare, avantajele unei astfel de liberalizări.

„Acordul va permite cetățenilor din țările sud-americane să cumpere produse europene mai ieftin, iar europenii vor scăpa de taxele vamale, adesea ridicate, facilitând comerțul. Astfel, vor fi mai accesibile bunuri din Brazilia și Argentina, principalii membri Mercosur.”

Am analizat ce cumpără românii din aceste țări.

Soia, tutun, cafea, arahide sunt principalele importuri din Argentina. Din Brazilia, se importă produse industriale mai slabe, precum echipamente electrice, pompe, medicamente sau servicii IT.

Economistul afirmă că, pe termen mediu, acordul are o importanță redusă, dar este benefic prin reducerea barierelor comerciale.

„Materii prime mai ieftine pentru industria alimentară vor reduce costurile alimentelor procesate, inclusiv produse vegetariene sau vegane, precum iaurtul cu soia, alune sau citrice. Aceasta poate crește competiția și calitatea produselor, facilitând creșterea afacerilor în domeniul producției de echipamente, medicamente sau alte industrii.”

Chiar dacă nu particip direct pe piața sud-americană, beneficiile se vor resimți în sectorul industrial, creând oportunități de creștere economică și de crearea de locuri de muncă.

Relațiile economice directe dintre România și Mercosur, precum și între UE și această zonă, sunt încă slabe, estimările indicând o creștere minoră a PIB-ului european de 0,05% în urma liberalizării comerțului.

Prietenia cu reducerea taxelor și susținerea acordurilor comerciale sunt valutări pozitive, chiar dacă impactul concret pe termen mediu este modest.

Glăvan menționează că acordul prevede subvenții pentru fermieri și măsuri de protecție pentru situații de criză, precum blocarea anumitor importuri în caz de nevoie.

„Acordul include subvenții substanțiale pentru fermieri, precum și clauze de salvgardare pentru a permite controlul importurilor, precum restricții temporare asupra anumitor produse dacă apar probleme de piață, cum ar fi zahărul sau citricele.”

De asemenea, aderarea Ucrainei la UE reprezintă o problematică prioritară pentru agricultură, fiind un subiect mai important și mai urgent decât Mercosur, în opinia unor analize, având în vedere presiunile și interesele diverșilor factori de decizie.

Adrian Negrescu: Piața de peste 270 de milioane de consumatori pentru firmele românești

„Primul avantaj pentru companiile românești este posibilitatea de a-și extinde activitatea pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori. Eliminarea taxelor vamale, care pot ajunge la 35%, va facilita exporturile către America de Sud, estimările de până în prezent indicând un volum de peste 230 de milioane de euro.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Analiza scenariului în cazul în care acordul Mercosur nu va fi aprobat de parlament.

Opinia despre un posibil protest împotriva Oanei Țoiu, criticată pentru poziția privind acordul UE-Mercosur, evidențiind preocupările legate de impactul asupra agriculturii naționale.