La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului precedent, raportul dintre datoria brută a guvernului și PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere față de 87,7%, la finalul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, acest raport a crescut de la 81,5% la 81,9%. În 2026, Europa pare să se confrunte cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. De asemenea, previziunile economiștilor indică că statele din Uniunea Europeană vor continua să se lase afectate de dificultăți fiscale moștenite din crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea cheltuielilor publice.

Ce reprezintă datoria publică și modul de calcul

Definitionez din manualele de economie, datoria publică a unei națiuni reprezintă suma totală a fondurilor împrumutate de guvern de pe piețele interne și externe, necesară pentru acoperirea deficitului bugetar și finanțarea investițiilor, fiind exprimată ca procent din PIB pentru a indica nivelul de îndatorare. Practic, datoria publică înseamnă nivelul de îndatorare al unui stat față de terți, precum persoane private, instituții financiare, companii, atât din interiorul țării, cât și din străinătate, care au achiziționat obligațiuni emise de stat pentru acoperirea nevoilor financiare ale națiunii.

Când analizăm țările cu cele mai mari datorii publice, cele din sudul Europei înregistrează cele mai ridicate rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și cele din Europa de Est mențin niveluri mai scăzute ale datoriei.

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost înregistrate de Grecia (151,2%), Italia (138,3%), Franța (115,8%), Belgia (106,2%) și Spania (103,4%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost constatate în Estonia (23,2%), Luxemburg (25,1%), Bulgaria (26,3%) și Danemarca (29,7%). În cazul țării noastre, datoria publică a atins valoarea de 1.095 miliarde de lei, reprezentând 59% din PIB.

Sursa: Eurostat

Principalii factori care influențează creșterea datoriilor publice

Mărirea datoriei publice în statele din Uniunea Europeană este influențată de mai mulți factori. Deficitele bugetare mari forțează guvernele să se împrumute constant, crescând astfel nivelul datoriei. În plus, creșterea ratelor dobânzilor, cheltuielile pentru apărare în contextul tensiunilor geopolitice și presiunile demografice exercită o influență semnificativă asupra economiilor naționale.

De asemenea, diferențele de creștere economică dintre state joacă un rol crucial în nivelul de îndatorare, deoarece unele țări pot reduce datoriile prin majorarea rapidă a PIB-ului, în timp ce economiile mai fragile rămân vulnerabile.

Datoria României se apropie de limita impusă de UE

Pe scena europeană, se remarcă și datoria publică a României, care a ajuns la 1.095 miliarde de lei, echivalent cu 59% din PIB. Datele anunțate de Ministerul Finanțelor indică faptul că în primele 9 luni ale anului anterior, datoria publică a crescut cu cel puțin 130 miliarde de lei. Problema majoră o constituie faptul că datoria guvernamentală a ajuns aproape de plafonul de 60% din PIB, stabiliți ca și criteriu de stabilitate de către UE pentru membrii săi.

Țara noastră se află la un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), în timp ce vecinii maghiari au depășit de mult pragul de 60%, iar Bulgaria reușește să mențină o datorie sub 30% din PIB, fiind una dintre cele mai puțin îndatorate națiuni din UE. Totuși, multe alte state depășesc această limită, precum Grecia, Italia și Franța, cu niveluri mult peste maximul admis.

Chiar dacă datoria publică a României este mai scăzută în comparație cu alte state din Europa, economiștii waarnță până înainte de pandemia din 2020 că o economie de nivelul României nu poate susține o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Nivelul actual, aproape de 60%, reprezintă o problemă care va testa capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a stimula creșterea economică.

Pentru anul 2026, rămâne de urmărit dacă datoria va genera venituri sau dacă cheltuielile publice vor continua să fie direcționate spre plăți fixe.

Sfaturi ale autorului

Impactul FMI asupra datoriei globale: se estimează depășirea pragului de 100% din PIB. Cum se profilază evoluția în România

De la situația de criză la decizii majore: modul în care Grecia a devenit lider al Eurogrupului, în timp ce România se confruntă cu inflație și măsuri de austeritate