Se afirmă că nivelul de civilizație al unei nații se reflectă cel mai bine în modul în care își tratează femeile. Statisticile indică faptul că în ultimul deceniu, aproape 500 de femei din România au fost ucise de către partenerii lor, actuali sau foști. În 2025, țara a consemnat până la numărul 51 de femiciduri, iar tendințele par să fie în creștere.

Fostul ministru al Justiției, deputatul Alina Gorghiu, a inițiat un proiect legislativ în colaborare cu alte peste 250 de parlamentari din diverse orientări politice, așteptând votarea proiectului care incriminează femicidul de către senatori.

Între timp, aceasta ne-a oferit, în exclusivitate, o interpretare pentru această criză națională în care se află România.

„România a ajuns în această situație deoarece, de-a lungul anilor, violența domestică și femicidul nu au fost considerate priorități de către stat sau societate. Acest fenomen a fost minimalizat, relativizat și adus în derizoriu, fiind constant tratat ca fiind o chestiune între doi oameni și afectând doar cuplul respectiv.

Prea mult timp, violența în familie a fost privită ca o problemă privată, nu ca una de siguranță publică. Aceasta mentalitate a determinat ignorarea semnalelor de pericol, tratarea superficială a plângerilor, precum și intervenții întârziate sau formale. Atunci când statul și societatea transmit, chiar și implicit, că „nu ne intră în atribuții”, agresorii își capătă curaj, iar victimele rămân singure. Lipsa educației despre această problemă în școli contribuie la formarea unor indivizi periculoși!„

Cum definește femicidul fostul ministru al Justiției: „Este uciderea unei femei pentru că este femeie”

Potrivit deputatului liberar, „femicidul reprezintă uciderea deliberată a unei femei din cauza genului ei”.

„De aceea, repet de fiecare dată când am ocazia: femicidul nu este o crimă accidentală. Este uciderea intenționată a unei femei pentru faptul că este femeie, cel mai adesea de către partenerul său sau fostul partener, după o perioadă îndelungată de violență, control și amenințări. În aproape toate aceste cazuri, există semnale clare anterioare actului criminal.

Numărul de 445 de femei ucise în ultimul deceniu și peste 70.000 de cazuri de violență domestică raportate anual nu indică „alegeri greșite” ale femeilor, ci un eșec sistemic: refuzul de a trata violența în familie ca pe o problemă gravă, publică și prevenibilă,” explică Gorghiu pentru publicația Gândul.

În privința măsurilor concrete pe care le are în vedere statul român pentru prevenirea și reducerea acestui fenomen, Alina Gorghiu menționează că acțiunile întreprinse până acum au fost mai mult formale, fără continuitate și monitorizare eficientă.

„Până recent, România a acționat mai mult după tragedie decât preventiv. Deținem instrumente legale precum ordine de protecție, evacuarea agresorului, brățări electronice, dar implementarea lor a fost adesea superficială, fără continuitate și fără supraveghere reală.”

Există în prezent două inițiative legislative complementare menite să schimbe această situație.

Prima, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, recunoaște femicidul ca fenomen distinct, nu ca o „criză familială”. Acest proiect pornește de la premisa că femicidul rezultat este urmare a escaladării previzibile a violenței și obligă autoritățile să identifice semnele de risc, să colecteze date și să intervină înainte de momentul fără întoarcere.

Al doilea, proiectul de lege L485/2025, deja aprobat de Senat și în faza dezbaterii în Camera Deputaților, consolidează protecția victimelor violenței domestice și corectează vulnerabilitățile care au contribuit anterior la femiciduri,” explică Gorghiu.

Totuși, nicio măsură nu poate fi implementată eficient fără sprijin financiar din partea Guvernului, cel responsabil cu elaborarea și aprobarea bugetului.

România are în prezent o strategie națională pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, elaborată de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, pentru perioada 2022–2027, care implică activ autoritățile locale în prevenție, asistență pentru victime și raportare.

Această strategie oferă cadrul general de acțiune, însă, până în prezent, implementarea sa a fost inegală și variază în funcție de comunitate.

Alina Gorghiu: „Statul trebuie să devină parte activă în soluționarea problemelor”

Noua legislație privind femicidul introduce prevederea că „prevenția și protecția devin obligații ale statului, nu opționale. Fondurile necesare vor acoperi servicii precum consiliere psihologică, asistență juridică gratuită, centre de adăpost și locuințe sigure, formarea profesioniștilor, monitorizarea agresorilor, colectarea datelor și sprijin pentru copiii orfani în urma femicidului.”

Deputatul admite că, fără un cadru legal clar, aceste cheltuieli pot fi amânate sau ignorate, motiv pentru care legea stabilește obligativitatea includerii lor în bugetul de stat.

Proiectul de lege menționează, de asemenea, că ieșirea dintr-o relație violentă este un proces, nu un act de curaj rapid.

„Inițiativa pentru femicidul creează cadrul de prevenție și protecție extins, iar legea L485/2025 întărește instrumentele concrete:

• Acces mai facil pentru victime la instanțe;
• Ordine de protecție valabile până la 24 de luni pentru agresorii recidiviști;
• Obligativitatea consilierii psihologice sau psihoterapiei pentru agresori;
• Control riguros asupra respectării ordinelor de protecție;
• Sancțiuni specifice pentru încălcarea obligațiilor.

Fără aceste măsuri, multe femei sunt forțate să revină la agresori nu din voluntariat, ci din lipsă de alternative reale. Statul trebuie să ia parte activă în soluționarea acestui fenomen,” accentuează Gorghiu.

Proiectul legislativ pentru prevenirea și combaterea femicidului se află în prezent în faza de avizare și dezbatere în Senat.

„Sperăm ca, în începutul lunii martie, să fie adoptat de Parlament. Proiectul L485/2025 a fost deja aprobat de Senat și așteaptă votul final în Camera Deputaților.

Aceste prevederi legislative nu sunt simple decizii ideologice, ci măsuri pentru siguranța publică. Întârzierea acestora crește riscul pentru femei și copii, iar implicarea societății este esențială pentru adoptarea rapidă.

România începe, în sfârșit, să își asume rolul de protector, nu doar ca martor al tragediilor,” afirmă Gorghiu.

SUGESTIA AUTORULUI:

• Ilie Bolojan: „Fiecare femicid reprezintă o problemă socială gravă. Este imperativ ca instituțiile statului să își schimbe abordarea urgent.”
• Criza violenței din România și evenimentele din 2025, analizate de criminologul Dan Antonescu: „Un episod provocat de minți bolnave” și „Impunitatea încurajează agresorii”.
• Peste 250 de parlamentari susțin inițiativa legislativă depusă de reprezentanți ai PSD, menită să prevină și să combate femicidul și violența prealabilă.