Nivelul datoriei publice a României a ajuns la 1.095 miliarde de lei, reprezentând 59% din PIB-ul estimat de guvern pentru anul 2025, în valoare de 1.860 miliarde de lei. Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor indică faptul că în primele 9 luni ale anului 2025, cele mai recente cifre disponibile, guvernele Ciolacu, Predoiu și Bolojan au adăugat la datoria publică națională cel puțin 130 de miliarde de lei.

Astfel, povara datoriilor publice ale României a depășit pragul de 200 de miliarde de euro în 2025, marcând o premieră în istoria țării. Datele de la Ministerul Finanțelor sunt valabile până în septembrie 2025, ceea ce sugerează că, în mod cert, datoria a crescut și ulterior aceastăDată.

Din totalul datoriei, 504 miliarde de lei reprezintă obligații în moneda națională, fie sub formă de titluri de stat pentru populație, fie împrumuturi salariale de la instituțiile financiare locale. România mai are împrumuturi în euro în valoare de 478 miliarde de lei și în dolari în sumă de 110 miliarde de lei. Restul datoriei este contractat în alte valute.

Datorii în valoare de 25 miliarde de lei provin de la administrația publică locală, iar restul este deținut de administrația centrală.

De asemenea, datoria externă a României, conform datelor oficiale, era de 557 miliarde de lei. Datoria internă, contractată de băncile locale sau de persoane fizice prin programele Fidelis și Tezaur, a ajuns la 539 miliarde de lei.

Datoria publică se apropie de limitele critice

Nivelul datoriei guvernamentale a atins aproape 60% din PIB. Un criteriu de stabilitate economică, asumat prin aderarea la Uniunea Europeană, impune ca nivelul datoriei publice să nu depășească această proporție. În realitate, foarte puține țări reușesc să se încadreze în această limită. De exemplu, Grecia are o datorie publică de 150% din PIB, Italia de 138%, iar Franța de 116%.

Chiar dacă datoria publică a României este relativ scăzută comparativ cu alte state europene, economiștii afirmau, cel puțin până la criza pandemică din 2020, că o economie de această mărime nu poate susține o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Paradigmele financiare s-au schimbat însă în contextul creșterii nivelului de îndatorare cauzate de cheltuielile pandemice: inflația nu mai este percepută ca un fenomen distructiv de altădată.

Potrivit manualelor de economie, îndatorarea este benefică dacă generează venituri viitoare, prin investiții. Însă, atunci când cheltuielile publice se îndreaptă spre plăți fixe, precum bunuri, servicii, salarii sau pensii, deficitul bugetar și datoria publică pot deveni factori de instabilitate economică, ducând inevitabil la creșteri fiscale.

RECOMANDAREA AUTORULUI