Două tragedii similare, reacții total diferite. După cinci zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare să fie mai unită ca niciodată. Acum zece ani, la cinci zile după tragedia de la Colectiv, Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de premier, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau făptașii și evenimentul era folosit în scopuri politice, elvețienii s-au concentrat pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și diferențele dintre cele două incendii care au șocat întreaga lume, precum și modul în care au reacționat două societăți cu principii și valori profund diferite. 

Aceleași metode criminale, același izolator fonic inflamabil, aceeași propagare ultra-rapidă, aceeași aglomerație fatală… Se poate afirma că tragedia din stațiunea montană elvețiană seamănă izbitor cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face atitudinea societății imediat după eveniment. În România, se căutau vinovați încă din primele ore, în timp ce intervenția de salvare a fost haotică. În Elveția, reacția a fost mult mai rațională și organizată. Autoritățile și-au concentrat eforturile pe salvarea cât mai multor vieți.

Reacție rapidă, victime la fața locului: 27 de morți la Colectiv, 10 decedați la Crans-Montana

Forțele speciale elvețiene au reacționat exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și coordonat acțiunea. S-a observat clar delimitarea și protejarea zonei dezastrului, gestionarea fluxului ambulanțelor, aliniate pentru preluarea și transportul victimelor către unitățile medicale. În 2015, intervenția de la Colectiv s-a caracterizat prin haos, cu zeci de tineri agonizând pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu știau pe cine să salveze mai întâi.

Imaginile de la scurt timp după evacuarea victimelor arătau lipsă de coordonare și indecizie în rândul forțelor de intervenție. Înregistrările video arată răniți grav lăsați zăcând minute întregi pe asfalt și pe paleți, așteptând preluarea de către ambulanțe. La Crans-Montana, unde au fost respectate procedurile cu strictețe, numărul de victime la fața locului a fost de aproape trei ori mai mic decât la Colectiv.

Transferul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Cerem sprijin internațional”

Una dintre cele mai mari greșeli în gestionarea crizei de la Colectiv a fost afirmația ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, conform căruia România dispune de suficiente paturi pentru marii arși. Acest lucru a îngreunat transferul victimelor și a dus la pierderea unor vieți. De asemenea, statul a pierdut procese cu familiile celor decedați, care au murit în așteptarea transferului sau au ajuns prea târziu în spitale din străinătate.

Autoritățile elvețiene au alertat rapid toate țările, asigurând paturi speciale pentru marii arși. Inclusiv România a participat la eforturi de salvare a tinerilor răniți în Crans-Montana, oferind o aeronavă pentru transport.

Infecții nosocomiale, doar în spitalele din România?

O diferență esențială pentru bilanțul deceselor o reprezintă condițiile din spitalele unde au fost tratați răniții. Deși Elveția dispune de un număr insuficient de paturi pentru marii arși, asigură condiții sigure pentru cei rămași în tratament în țară. În România, după Colectiv, multe vieți au fost pierdute din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum relevă documentarul Colectiv, regizat de Alexander Nanau, singura producție românească nominalizată la Oscar.

Corupția sau neglijența cauzează decese?

Autoritățile elvețiene au demarat o anchetă împotriva managerilor barului pentru omor din neglijență, vătămare corporală din neglijență și incendiu din neglijență. Este posibil ca vinovăția să fie concentrată asupra proprietarilor clubului, chiar dacă acesta funcționa fără toate autorizațiile necesare. Coproprietarul francez a declarat pentru Tribune de Genève că localul fusese verificat de doar trei ori în blocul celor zece ani. Totodată, foști angajați susțin că normele de siguranță din local erau precare, extinctoarele fiind ținute sub cheie, iar ieșirea de urgență încuiată adesea.

O altă încălcare a legii se referă la faptul că, în conformitate cu legislația elvețiană, începând cu ora 22:00, minori sub 16 ani pot accesa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoțiți de un adult autorizat. Incendiul s-a petrecut în jurul orei 1:30 dimineața, conform declarațiilor poliției.

Tragedia românească, instrument politic electoral

„A fost nevoie să se piardă vieți pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a spus președintele Klaus Iohannis la cinci zile după tragedia de la Colectiv.

Declarația șefului statului a fost interpretată ca un apel la acțiune după o luptă electorală cu prim-ministrul Victor Ponta, care și-a dat demisia în urma protestelor ample.

Fenomenul Colectiv a declanșat un val politic, cu un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și a adus în Parlamentul României formațiunea politică Uniunea Salvați România, fondată de actualul președinte, Nicușor Dan.

În Elveția, în urma tragediei de la Crans-Montana, nu au avut loc proteste, nu s-au cerut demisii și nimeni nu a politizat suferința oamenilor.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea românească

Analiza pe care Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, decedat la Colectiv, o face după tragedia din Elveția: „Nu și-au permis să strige «Avem de toate!»”

„A fost exact ca la Colectiv”. Un cetățean român stabilit în Elveția a participat la evacuarea multor persoane din barul care a explodat: „S-au calcat în picioare”