Un gest aparent administrativ a generat o reacție intensă în Olanda, unde, la un cimitir militar american din sudul țării, două panouri care evidențiau contribuția soldaților afro-americani la eliberarea Europei de sub ocupația nazistă au fost eliminate.

Această acțiune a stârnit nemulțumirea autorităților locale, a rudelor militarilor și a comunității care întreține mormintele.

Cimitirul se află în Margraten, aproape de granița cu Belgia și Germania, și reprezintă locul de odihnă al aproximativ 8.300 de soldați americani. Panourile au fost scoase din centrul pentru vizitatori în primăvara anului curent de către Comisia pentru Monumente de Război Americane (ABMC), organizație guvernamentală americană responsabile de administrarea memorialelor militare din afara Statelor Unite.

Decizia a fost luată după ce președintele american Donald Trump a emis ordine executive pentru încetarea programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), afirmând că „America nu va mai fi woke”.

Îndepărtarea panourilor s-a făcut fără explicații publice, fapt ce a intensificat reacțiile negative.

Panourile eliminate povesteau adevăruri din viață

Un panou relata istoria lui George H. Pruitt, un soldat afro-american de 23 de ani, decedat în 1945 în încercarea de a salva un camarad de la înec.

Celălalt panou explica faptul că armata americană era segregată rasial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Aproximativ un milion de soldați afro-americani au servit în armata SUA în timpul războiului, în unități separate, majoritatea fiind implicați în activități logistice, dar și în acțiuni de luptă.

O unitate formată exclusiv din soldați de culoare a săpat mii de morminte la Margraten în timpul iernii foametei din 1944–1945, o perioadă extrem de dificilă pentru Olanda ocupată de naziști.

Reacție dură a comunității locale: „o parte importantă a istoriei care nu trebuie ștearsă”

Cor Linssen, în vârstă de 79 de ani, fiul unui soldat afro-american și al unei femei olandeze, este unul dintre cei care contestă decizia.

El afirmă că panourile reprezintă o componentă esențială a istoriei care trebuie păstrată.

„La naștere, asistenta a crezut că am ceva anormal din cauza culorii pielii mele. Eram singurul copil de culoare din școală”, a povestit el.

„Aceasta este o poveste reală. Panourile trebuie reinstalate.”

Politicile DEI (Diversitate – Echitate – Incluziune) promovate de administrația Trump

După luni de incertitudine, două publicații media — Jewish Telegraphic Agency și Dutch News — au publicat emailuri obținute prin legea americană a accesului la informații publice (Freedom of Information Act), care indică faptul că eliminarea panourilor a fost influențată direct de politicile administrației Trump privind eliminarea programelor DEI.

ABMC a declarat anterior că panoul despre segregare „nu se încadra în misiunea comemorativă”, iar panoul dedicat lui Pruitt a fost mutat și înlocuit cu unul dedicat unui soldat alb, Leslie Loveland, decedat în Germania în 1945 și îngropat tot în Margraten.

Nemulțumirea autorităților și a comunității

Theo Bovens, senator olandez și președinte al fundației Black Liberators, a afirmat că organizația sa nu a fost informată despre scoaterea panourilor și consideră „ciudat” faptul că acestea nu mai sunt parte a misiunii memoriale, deși fuseseră instalate chiar în 2024.

Atât administrația locală, cât și cea județeană au solicitat oficial readucerea panourilor. O televiziune olandeză a recreat și temporar instalat panourile în afara cimitirului, însă acestea au fost rapid îndepărtate de autorități.

Între timp, fundația Black Liberators caută o locație definitivă pentru un memorial dedicat soldaților afro-americani victime ale luptei pentru eliberarea Olandei.

„O istorie aflată în pericol de a fi uitată”

Linda Hervieux, autoarea volumului Forgotten, despre soldații afro-americani implicați în debarcarea din Normandia, afirmă că scoaterea panourilor urmează „un model istoric de ștergere a patrimoniului contribuitorilor de culoare din istoria Statelor Unite”.

„Când soldații de culoare au pășit în Europa, au fost pentru prima dată tratați ca eroi. Oamenii i-au respectat, i-au acceptat — inclusiv în Olanda”, afirmă ea.

Pentru comunitatea din imediata apropiere a cimitirului Margraten, care de generații îngrijește și păstrează mormintele soldaților americani, această acțiune reprezintă mai mult decât o chestiune politică, fiind o expresie a respectului, memoriei și adevărului istoric.