Cei 9 judecători ai CCR se reunesc astăzi, la ora 10:00, pentru a decide soarta pensiilor speciale ale magistraților, în cea de-a treia ședință, conform solicitării premierului PNL, Ilie Bolojan.

Această a treia întâlnire intervine după două amânări anterioare ale Curții Constituționale. Prima amânare a avut loc pe 10 decembrie, iar a doua ieri, duminică, 28 decembrie, din cauza lipsei de cvorum, după ce patru dintre judecători au părăsit sala de ședință și nu s-au mai întors, lăsând în minoritate magistrații pro-lege ai lui Bolojan, pregătiți să avizeze favorabil proiectul controversat de lege.

Cât de semnificativ este cvorumul în CCR? Cu doar 5 judecători prezenți, CCR nu poate adopta decizii

Pentru ca o hotărâre să fie validă în CCR, în cadrul ședinței trebuie să fie prezenți cel puțin 6 judecători. Conform legii de organizare și funcționare a CCR, în orice întâlnire a Curții trebuie să fie cel puțin 6 judecători (2/3). Ieri, sala a avut doar 5 judecători, după ce patru – Cristian Deliorga, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și Gheorghe Stan – au părăsit ședința.

Astfel, cu doar 5 judecători prezenți — dar fără cvorumul necesar de 6 — tabăra care susține adoptarea legii privind pensionarea magistraților în varianta Bolojan a fost pusă în imposibilitatea de a lua decizii legale.

Grupează în favoarea adoptării legii varianta Bolojan, președintele CCR, Simina Tănăsescu, Dacian Dragoș (judecător numit de Nicușor Dan) și Iulia Scântei (judecător PNL, numit de Senat). La aceștia s-au aliniat, conform unor surse, și Ferenc Asztalos (numit de UDMR) și Mihaela Ciochină (numită de președintele Klaus Iohannis), având în vedere dorința liderului UDMR, Kelemen Hunor, de adoptare a legii, precum și schimbarea votului Mihaelei Ciochină după precedentul scandal din CCR.

Potrivit unor surse, nici astăzi nu este sigur că CCR va dispune de cvorumul de 6 judecători pentru a aproba legea pensiilor magistraților, așa cum solicită premierul.

Care este situația proiectului de lege? Cu fiecare amânare, Bolojan pierde teren. Toate procedurile trebuie finalizate în doar 3 zile. Intrarea în vigoare era planificată pentru 1 ianuarie 2026

Deși mai mulți judecători ai CCR și-au schimbat opțiunea, în fața unor precedente în care legea a fost discutată, cu fiecare zi de amânare, premierul Ilie Bolojan pierde avanposturi.

Motivul? Este simplu. Legea privind pensionarea magistraților, în forma modificată, are termen de intrare în vigoare 1 ianuarie 2026. Dacă nu este declarată constituțională, nu este promulgată de președintele Nicușor Dan și nu este publicată în Monitorul Oficial — toate aceste pași trebuie realizați până la 1 ianuarie 2026, adică în 2-3 zile. Astfel, legea lui Bolojan nu mai poate intra în vigoare.

Surse din guvern sugerează posibilitatea emiterii unei ordonanțe de urgență pentru modificarea termenelor din lege, dar această variantă prezintă complicări suplimentare. Modificările la legea 303/2002 au fost adoptate de Parlament prin asumarea răspunderii, cu termene diferite, și doar astfel au fost supuse controlului de constituționalitate, fiind și lege organică.

O schimbare prin ordonanță de urgență a termenelor unei legi organice privind statutul magistraților ar putea fi interpretată ca o încălcare a normelor statului de drept la nivel internațional.

Pensioanele magistraților alimentează conflicte în CCR. La decizia anterioară, Curtea a publicat o motivare în Monitorul Oficial care nu a fost aprobată de toți judecătorii

Nu este primul conflict legat de legea pensionării magistraților în CCR. În precedentul mandat, proiectul legii, tot în forma propusă de Ilie Bolojan, a fost respins din cauza lipsei avizului CSM, iar conflicts interne au apărut în cadrul Curții.

Atunci, în noiembrie 2024, o parte dintre judecători au descoperit că motivarea deciziei publicate în Monitorul Oficial conținea peste 20 de pasaje neavizate. Suspiciunile s-au concentrat asupra președintelui CCR, Simina Tănăsescu, având în vedere inserțiile care ar fi putut oferi un aviz favorabil legii, dacă aceasta ar fi fost analizată pe fond.

Ulterior, după corectarea motivării pentru conformitate cu decizia, cele publicate în Monitorul Oficial diferă, alimentând suspiciuni de manipulare și de presiune asupra modei adoptării legii, încălcând regulile procesului decizional al CCR.

Bolojan vs magistrați. Cine câștigă această confruntare?

De la început, atât legea inițială cât și cea modificată privind pensionarea magistraților au fost promovate exclusiv de premierul Ilie Bolojan (PNL), și nu au beneficiat de sprijinul magistraților, iar președintele Nicușor Dan a avut o poziție nuanțată cu privire la normativ.

În august 2025, Bolojan a afirmat că „dacă proiectul va fi respins de CCR, legitimitatea guvernului va fi serios afectată”, punând astfel la bătaie propria poziție politică pentru a susține adoptarea legii.

În decembrie 2025, premierul și-a asumate răspunderea în Parlament pentru cea de-a doua variantă a legii, după invalidarea precedentă.

Legea exclude pensiile actuale ale magistraților, vizând doar pensiile viitoare. ICCJ: 90% din beneficiarii pensionamentelor speciale sunt din sistemul de forță, nu din magistratură

Chiar și noua configurație legislativă pentru pensionarea magistraților are aviz negativ din partea CSM, nu este susținută de magistrați, fiind criticată de Consiliul Legislativ și încalcă decizii anterioare ale CCR.

La 5 decembrie 2025, Curtea Supremă a sesizat CCR pentru neconstituționalitate asupra legii pensiilor speciale, susținând și ea criticile.

Potrivit Înaltei Curți, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, încalcă independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale ale CJUE și CEDO, încalcă deciziile obligatorii ale Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și lacune normative care fac legea incompatibilă cu normele de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).

Contrar susținerilor inițiatorilor, Comisia Europeană nu a criticat condițiile de pensionare reconfigurate, confirmând astfel cadrul legislativ adoptat.

În sistemul pensiilor de serviciu, din peste 200.000 de beneficiari, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari cu statut special etc.), iar restul de peste 10.000 sunt reprezentanți ai altor categorii profesionale, inclusiv magistrați, grefieri și funcționari publici.

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari, bugetul anual alocat a fost de 2,2 miliarde de lei.

În 2024, bugetul destinat pensiilor militare a depășit 14 miliarde de lei, fiind dominant de către MAI cu peste 7,36 miliarde, urmat de Ministerul Apărării cu peste 5,5 miliarde și SRI cu peste 1,08 miliarde. Curtea semnalează că aceste estimări sunt prezentate mai mult ca un narativ public decât ca o justificare oficială pentru modificarea cadrului legal specific magistraților.

Ce propune Bolojan? Modificarea cuantumului pensiei și vârsta de pensionare. Până peste 15 ani, magistrații vor putea ieși la pensie la 65 de ani

În prezent, pensia de serviciu a magistraților acoperă 80% din ultimul salariu brut, iar aceștia pot pensiona la 48-49 de ani dacă au o vechime de 25 de ani în magistratură. Mulți dintre ei păstrează deciziile de pensionare în rezervă pentru eventualitate, continuând să activeze în instanțe sau parchete.

Proiectul de lege pe care Bolojan și-a asumate răspunderea, în decembrie 2025, propune următoarele modificări:

• Reduce cuantumul pensiei viitoare de la 80% la 70% din salariul net
• Stabilirea pensiei de serviciu la 55% din baza de calcul, formată din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din indemnizația netă de final de carieră
• Perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani, astfel încât magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani peste 15 ani
• Vârsta de pensionare va crește cu câte un an în fiecare an, până în 2042, când judecătorii și procurorii vor putea ieși la pensie la 65 de ani
• Magistrații vor avea în continuare opțiunea pensionării anticipate, dacă au 35 de ani vechime, dar vor fi penalizați cu 2% anual dacă nu au 65 de ani la momentul pensionării

SUGESTII ALE AUTORULUI

Controverse majore în CCR: motivarea deciziei privind pensiile magistraților conține pasaje neaprobate de majoritatea judecătorilor. Posibile legături cu președintele CCR – Simina Tănăsescu – SURSE

Bolojan pune în speranță CCR: „De greu de imaginat ca Guvernul să-și păstreze legitimitatea”

CCR amână decizia privind legea pensiilor magistraților pentru 28 decembrie. Urmează aprobarea majorării taxelor de la 1 ianuarie 2026

Bolojan respinge cele 42 de amendamente la pensiile speciale. Premierul își asumă răspunderea în Parlament pentru pachetul de măsuri

O nouă contrareacție pentru Bolojan: Curtea Legislativă contestă legea pensiilor magistraților, acuzând încălcări ale separației puterilor

Consiliul Superior al Magistraturii dă aviz negativ legii lui Bolojan privind pensiile magistraților

Coaliția decid că pensiile magistraților vor fi 70% din salariu. Kelemen Hunor: „Joi proiectul trebuie să ajungă la CSM”