O echipă de cercetători susține că a descoperit un vast oraş subteran în Egipt, cu o vechime de zeci de mii de ani, mult anterior construcţiei piramidelor din Giza. O astfel de descoperire, dacă ar fi confirmată, ar putea rescrie complet istoria omenirii.

Cu toate acestea, experţi independenţi consideră afirmaţiile cercetătorilor exagerate şi lipsite de fundament.

În urmă cu puţin timp, cercetători italieni au prezentat un studiu care susţine descoperirea unor complexe subterane vaste, format din încăperi şi fântâni uriaşe aflate la mii de metri adâncime sub Piramida lui Khefren. Piramidele din Giza sunt cunoscute pentru precizia remarcabilă a construcţiilor, fiind estimate la o vechime de aproximativ 4.500 de ani.

Totuşi, conform noilor cercetări, structurile subterane ar avea o vechime de aproximativ 38.000 de ani, depăşind cu zeci de milenii orice altă construcţie realizată de om.

Cercetătorii şi-au bazat teoria pe un text egiptean antic, pe care îl interpretează ca indiciu al unei civilizaţii preistorice, posibil distrusă de un cataclism.

Reacții critice

Profesorul Lawrence Conyers, specialist în radar la Universitatea din Denver, a declarat că această ipoteză este neobişnuită, evidenţiind faptul că în urmă cu 38.000 de ani, oamenii trăiau în peşteri şi nu în oraşe. „Primele aşezări urbane au apărut în urmă cu aproximativ 9.000 de ani, iar aşezările mari abia cu câteva mii de ani înainte de această perioadă.”

O altă reacţie critică a venit din partea Dr. Zahi Hawass, fost ministru egiptean al antichităţilor, care a afirmat că studiul este total eronat şi lipsit de suport ştiinţific.

În plus, cercetările lui Corrado Malanga (Universitatea din Pisa), Filippo Biondi (Universitatea Strathclyde din Scoţia) şi Armando Mei (egiptolog) nu au fost încă publicate într-un jurnal ştiinţific recunoscut, ceea ce le face mai puţin credibile. Studiul a fost prezentat publicului prin două conferinţe de presă în Italia.

Cum s-a realizat descoperirea?

Cercetătorii susţin că au utilizat o tehnică avansată de scanare radar, similară sonarului, pentru a cartografia subsolul de sub piramidă. Scanările, efectuate de la doi sateliți, ar fi oferit imagini 3D detaliate.

Analiza a relevat opt puţuri masive, cu diametre cuprinse între 10 şi 12 metri, care se întind la o adâncime de 650 de metri. Puţurile par a fi înconjurate de scări în spirală, sugerând accesul către un sistem subteran extins.

De asemenea, la capătul puţurilor s-au identificat incinte mari de formă dreptunghiulară, fiecare cu laturile de aproximativ 80 de metri. Cercetătorii cred că sub platforma piramidei există un sistem de apă, cu pasaje care continuă în adâncuri, posibil parte dintr-un oraş subteran amplu, situat la peste 1.200 de metri adâncime.

Legătura cu textele egiptene antice

Echipa a corelat descoperirile cu pasaje din Cartea Morţilor, în special capitolul 149, care descrie „14 locuinţe ale divinităţii”. Aceşti cercetători interpretează acest fragment ca o referire la rămăşiţele unei civilizaţii avansate, preexistente Egiptului dinastic.

Ei se referă şi la Turn King List, un document egiptean antic ce enumeră conducători legendari, inclusiv zei şi semizei, care ar fi domnit înainte de primele dinastii oficial recunoscute. Conform cercetătorilor, aceste figuri mitologice ar fi fost, de fapt, conducători ai unei civilizaţii anterioare.

O ipoteză este că această civilizaţie a fost distrusă de un cataclism global, posibil provocat de un impact cosmic. Lipsa unui crater de impact confirmat pune sub semnul întrebării această ipoteză în comunitatea ştiinţifică.

Reacții negative și controverse

În ciuda entuziasmului cercetătorilor, experţii rămân sceptici. Profesorul Conyers consideră că tehnologia radar nu poate pătrunde la adâncimi atât de mari şi că structurile identificate sunt probabil mult mai mici decât susţin cercetătorii.

Cu toate acestea, el recunoaşte posibilitatea existenţei unor încăperi sau puţuri mai vechi decât construcţiile de la suprafaţă, având în vedere că civilizaţiile antice adesea construiau structuri sacre pe terenuri cu semnificaţie religioasă.

De asemenea, Dr. Hawass critică metoda de scanare ca fiind neaprobata ştiinţific şi nevalidată.

În concluzie, ipoteza unui oraş subteran antic rămâne extrem de controversată. Confirmarea sau infirmarea acestor descoperiri va depinde de publicarea studiului într-o revistă ştiinţifică şi de verificarea rigurosă a datelor de către experţi independenţi. Până atunci, ideea unui oraş ascuns sub piramidele din Giza rămâne o speculaţie.