Parlamentul a aprobat un pachet de măsuri destinat consolidării apărării naționale, fiind una dintre noutățile cu efect direct asupra populației introducerea programului de pregătire militară voluntară. Acest program permite tinerilor români să urmeze, la solicitare, o instrucție militară de bază de până la patru luni, la final fiind recompensați cu o indemnizație de peste 25.000 de lei și înregistrați în evidența rezervei operative.

Prima inițiativă legislativă a trecut de Parlament și urmează să fie promulgată, urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Aceasta modifică și completează Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și stabilește cadrul pentru acest tip de instruire în perioadă de pace.

Cine poate participa și ce implică programul de patru luni

Conform proiectului aprobat, pot solicita înscrierea cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă. Înscrierea se realizează printr-un angajament semnat pe propria răspundere, iar înainte de începerea efectivă a programului, candidatul trebuie declarat apt în urma unei selecții într-un centru militar.

Pe durata pregătirii, participanții au statut de soldat/gradat voluntar în termen și beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și medicamente, precum și alte drepturi prevăzute de legislație pentru militarii în termen. La finalul programului, centrele militare îi înregistrează și îi introduc în rezerva operațională.

Valoarea indemnizației și alte modificări aduse pachetului legislativ

Indemnizația acordată la finalul instruirii se echivalează cu trei salarii brute medii utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Calculată pentru nivelul din 2025 (cu un salariu mediu brut de 8.620 lei), suma ajunge la aproximativ 25.850 de lei pentru cei care finalizează programul.

Totodată, proiectul detaliază și regulile referitoare la modul în care studenții învățământului superior civil pot îndeplini serviciul militar pentru necesitățile Ministerului Apărării sau altor instituții din domeniul apărării și securității naționale. În plus, rezerviștii ar include și cetățenii români care au avut calitatea de polițist sau de angajat în penitenciare.

Un alt proiect legislativ, în așteptarea votului final, urmărește înlocuirea Legii apărării naționale (Legea nr. 45/1994) și stabilește, între altele, un cadru legal pentru intervenții în afara granițelor, în situații de protejare a cetățenilor români aflați în pericol.