Administrația Donald Trump a anunțat marți restricții de viză pentru cinci cetățeni europeni, inclusiv fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de limitarea libertății de exprimare și de acțiuni nedrepte împotriva marilor companii tehnologice americane, conform agenției Reuters.

Un reprezentant al Comisiei Europene a afirmat că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare reprezintă un drept fundamental în Europa și o valoare comună cu Statele Unite în cadrul societăților democratice”.

Tensiuni între Washington și Bruxelles

Restricțiile de viză pot intensifica divergențele tot mai accentuate dintre Washington și anumite capitale europene, asupra subiectelor privind libertatea de exprimare, securitatea, imigrația, comerțul și conflictul din Ucraina.

Acestea apar la scurt timp după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să-și modifice direcția pentru a păstra statutul de partener de încredere al SUA.

Thierry Breton a fost unul dintre inițiatorii Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al UE, ceea ce a iritat oficialii americani.

Autoritățile din Washington au exprimat nemulțumiri față de sancțiunea de la începutul lunii aplicată platformei X, condusă de Elon Musk, amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea normelor referitoare la conținutul online.

Măsurile de restricție au vizat și pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Răspândirii Discriminatorii Digitale; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai organizației germane HateAid; precum și Clare Melford, director al Indiceului Global de Dezinformare.

Reacții din Bruxelles, Paris și Berlin

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat că UE a solicitat clarificări suplimentare din partea Washingtonului referitoare la aceste măsuri.

„În caz de necesitate, vom reacționa prompt și hotărât pentru a ne proteja autonomia de reglementare împotriva unor măsuri injustificate”, a precizat acesta.

„Aceste acțiuni reprezintă intimidare și presiuni menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, a afirmat președintele Franței, Emmanuel Macron.

Macron a subliniat într-un mesaj pe platforma X că DSA a fost adoptat prin proces democratic și are ca scop „asigurarea unei concurențe echitabile între platforme, fără a viza vreun stat terț, și garantarea că infracțiunile offline sunt sancționate și online”.

Ministerul Justiției din Germania a exprimat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, calificând restricțiile de viză ca fiind inacceptabile și menționând că organizația HateAid sprijină persoanele afectate de discursul urii în mediul digital.

„Oricine consideră aceste măsuri o formă de cenzură distorsionează cadrul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat oficial.

„Normele după care evoluăm în spațiul digital în Germania și Europa nu sunt decise la Washington”, a adăugat Ministerul german al Justiției.