După săptămâni de negocieri intense între Kiev și Washington, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat public proiectul unui acord de pace revizuit, destinat să pună capăt conflictului declanșat de Rusia. Documentul, redus de la 28 la 20 de puncte, include o concesie majoră agreată de Ucraina și urmează să fie transmis oficial Moscovei, unde reacțiile sunt, de moment, rezervate.
Planul a fost descris de publicații precum Kyiv Independent și Kyiv Post drept un compromis dificil, rezultat din presiuni diplomatice și din dorința Statelor Unite de a testa disponibilitatea Kremlinului pentru negocieri autentice. În același timp, SUA și Ucraina au elaborat și proiecte separate privind garanțiile de securitate și reconstrucția economică a țării.
Concesia-cheie făcută de Kiev și limitele roșii
Cea mai semnificativă concesie anunțată de Zelenski vizează estul Ucrainei. Liderul de la Kiev a afirmat că este dispus să retragă trupele ucrainene din zonele din estul regiunii Donețk încă controlate de Ucraina și să le transforme într-o zonă demilitarizată. Aceasta măsură depinde însă de un gest reciproc din partea Rusiei: retragerea forțelor ruse dintr-o zonă echivalentă.
Această propunere abordează disputa territorială care a blocat în mod repetat negocierile de pace. Până în prezent, Moscova a cerut control total asupra regiunii Donețk, fără a oferi semnale clare de acceptare a unui compromis. Mai mult, două puncte sensibile – controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie și statutul regiunii Donbas – rămân încă nerezolvate între SUA și Ucraina.
Ce prevede acordul în cele 20 de puncte negociate cu SUA
Documentul reafirmă suveranitatea Ucrainei și stabilește un acord complet de neagresiune între Rusia și Ucraina, monitorizat prin sisteme de supraveghere satelitară. Ucraina ar urma să beneficieze de garanții de securitate „asimilare articolului 5”, oferite de SUA, NATO și state europene, care se activează automat în cazul unei noi agresiuni ruse.
Armata ucraineană va menține un efectiv de 800.000 de militari în perioadă de pace, iar Ucraina își reafirmă statutul de stat non-nuclear. Documentul nu menționează explicit aderarea la NATO, însă prevede integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană la o dată stabilită și acces preferențial pe piața europeană.
Un capitol extins este destinat reconstrucției economice: fonduri pentru dezvoltare, investiții în infrastructură, energie, minerit și tehnologie, precum și un obiectiv ambițios de mobilizare a până la 800 miliarde de dolari pentru refacerea zonelor afectate de conflict.
- Semnatarii afirmă că Ucraina este un stat suveran.
- Documentul constituie un acord de neagresiune total și necontestat între Rusia și Ucraina.
- Se implementează un mecanism de monitorizare a liniei de conflict, cu sisteme de supraveghere automate bazate pe sateliți, pentru detectarea precoce a încălcărilor.
- Ucraina primește garanții de securitate.
- Efectivul forțelor armate ucrainene rămâne la 800.000 de militari în perioadă de pace.
- SUA, NATO și statele europene integratoare oferă garanții „asimilare articolului 5”, conform următoarelor reguli:
- Dacă Rusia efectuează o invazie în Ucraina, există o reacție militară coordonată și se reactivază sancțiunile globale împotriva Rusiei.
- Dacă Ucraina invadează Rusia sau deschide focul pe teritoriul rus fără provocare, garanțiile devin nule. În cazul unui atac rusesc asupra Ucrainei, garanțiile devin active.
- Pentru furnizarea garanțiilor, clauza privind compensațiile către SUA (menționată anterior) este eliminată.
- Acordurile bilaterale de securitate semnate anterior între Ucraina și aproximativ 30 de țări vor rămâne în vigoare.
- Rusia oficializează poziția de nonagresiune față de Europa și Ucraina, ratificată în legislație și în documente oficiale, prin ratificare în Duma de Stat.
- Ucraina devine membră a UE la o dată stabilită și beneficiază de acces preferențial pe termen scurt la piața europeană (data aderării fiind încă de stabilit).
- Se creează un pachet de sprijin pentru dezvoltare: fonduri pentru investiții în industrii de înaltă creștere (tehnologie, centre de date, inteligență artificială), investiții comune în infrastructura de gaze, eforturi pentru reconstrucția zonelor devastate, și altele, susținute de un fond special și un grup de coordonare.
- Se activează multiple fonduri pentru refacerea economiei și soluționarea problemelor umanitare, cu scopul de a mobiliza aproximativ 800 miliarde de dolari.
- Ucraina accelerează negocierile pentru semnarea unui acord de liber schimb cu Statele Unite.
- Ucraina reafirmă angajamentul de a rămâne stat non-nuclear, conform Tratatului de neproliferare.
- Controlul centralelor nucleare de la Zaporojie și a hidrocentralei de la Kakhovka: propunere comună Ucraina-Rusia-SUA pentru exploatare, cu supraveghere majoritară a SUA; Ucraina propune o cooperare comună SUA-Ucraina, cu distribuție energetică stabilită de SUA; se cere demilitarizarea zonei pentru siguranță maximă.
- Ucraina și Rusia introduc programe școlare pentru promovarea înțelegerii și toleranței, combat rasismul și prejudecățile; Ucraina adoptă norme europene privind toleranța religioasă și protecția limbilor minoritare.
- Controlul asupra teritoriilor: posibila retragere rusă din Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Sumî și Harkov; pentru Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson se menține principiul „menținerii pozițiilor actuale”.
- În cazul neacceptării „pozițiilor actuale”, opțiunea unui stat economic liber poate fi supusă referendumului, cu întreg pachetul supus votului popular.
- Rusia și Ucraina se angajează să renunțe la folosirea forței pentru modificarea aranjamentelor teritoriale și să rezolve disputele pe cale diplomatică.
- Rusia nu împiedică Ucraina în utilizarea râului Nipru și a Mării Negre în scop comercial; un acord maritim separat asigură libertatea navigației și transportului, cu demilitarizarea peninsulei Kinburn ocupate de Rusia.
- Se creează un comitet umanitar pentru facilitarea schimbului de prizonieri, eliberarea civililor reținuți și abordarea problemelor umanitare, pentru reducerea suferinței victimelor.
- După semnare, Ucraina va organiza alegeri prezidențiale în cel mai scurt timp; acordul devine obligatoriu din punct de vedere legal, urmează să fie monitorizat de un „Consiliu pentru Pace”, iar încălcările vor atrage sancțiuni; încetarea conflictului intră în vigoare imediat ce toate părțile acceptă formal înțelegerea.
Reacția Rusiei și următorii pași dacă planul este aprobat
Proiectul urmează să fie transmis oficial Moscovei; însă reacțiile oficialilor ruși sunt prudent-evaluează posibilitatea unui „real progres”. Kremlinul a sugerat că inițiativele occidentale nu sporesc șansele unei păci durabile.
În cazul în care Rusia acceptă documentul, acordul final va fi semnat de liderii Ucrainei, Statelor Unite, Europei și Rusiei, iar încetarea focului va deveni imediat efectivă. Pentru ca înțelegerea să fie aplicabilă, ea trebuie ratificată de parlamentele naționale și, eventual, validată prin referendum în termen de 60 de zile. Momentan, decizia finală aparține Moscovei, iar viitorul planului depinde de voința Kremlinului de a accepta compromisuri privind teritorii și securitate.
