Schimbările demografice vor diminua nivelul de trai în majoritatea regiunilor Europei și în alte părți ale lumii, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni crescute pentru implementarea unor politici controversate, precum majorarea vârstei de pensionare, avertizează un raport al BERD, preluat de Financial Times.

Se estimează că reducerea fertilității și a populației active va determina o scădere anuală medie a creșterii PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale între 2024 și 2050 în Europa de Est și Caucaz, conform unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Studiul creditorului internațional analizează în principal țările europene „emergente” în care investește, precum Polonia, Bulgaria și Slovenia, extinzând totodată analiza și asupra unor economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populației vor fi mai pronunțate.

Se preconizează că o scădere a procentului populației active va genera o reducere de 1,1 puncte procentuale a PIB-ului pe cap de locuitor în aceeași perioadă pentru Coreea de Sud, peste 0,7 puncte pentru Italia și Spania, între 0,5 și 0,6 puncte pentru China și Japonia și 0,4 puncte pentru Germania.

„Europea emergentă îmbătrânește. Fertilitatea redusă și diminuarea forței de muncă vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economist-șef al BERD.

Creșterea vârstei de pensionare și valorificarea migrării, inovației și tehnologiei pentru susținerea prosperității pot compensa parțial această tendință, însă creșterea influenței politice a alegătorilor mai în vârstă ar putea împiedica astfel de reforme, avertizează ea. Recent, Franța a fost nevoită să suspende reformele de majorare a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, din cauza opoziției puternice. Alte guverne se confruntă cu provocări similare în implementarea politicilor pentru gestionarea crizelor demografice.

OCDE a emis un avertisment similar

Studiul BERD reafirmă un avertisment formulat de OCDE, la începutul acestui an, conform căruia presiunea demografică va reduce rata anuală de creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de state membre, de la 1% în anii 2010 la 0,6%, în medie, în perioada 2024-2060.

BERD indică faptul că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, majoritatea din regiunile în care activează, ar dori ca guvernele să prioritizeze alocarea fondurilor publice pentru sănătate și 25% pentru pensii, în timp ce doar 18% au menționat educația. De asemenea, alegătorii mai în vârstă manifestă o opinie mai pronunțată împotriva imigrației, atât în regiunile BERD, cât și în economiile europene dezvoltate.

„Este timpul pentru acțiune”

„Este esențial să intervenim acum, înainte ca factorii demografici să blocheze opțiunile. Pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, se poate crea o spirală descendentă, liderii fiind mai preocupați de problemele asociate vârstei, în special de pensii, ceea ce face tot mai dificilă implementarea reformelor”, a afirmat Javorcik.

Inteligența artificială ar putea genera câștiguri semnificative de productivitate, însă este puțin probabil ca aceste beneficii să compenseze în totalitate efectele presiunilor demografice asupra creșterii economice în regiunile BERD, conform studiului.

Studiul semnalează că IA ar putea contribui în medie cu aproximativ jumătate din creșterea necesară a productivității pentru economiile BERD din UE, în scenarii cu impact ridicat. BERD definește Europa Emergentă ca fiind Europa de Est, inclusiv Moldova; Balcanii de Vest, precum Albania, Kosovo și Muntenegru; și Caucazul, precum Armenia și Georgia.

Fertilitatea a înregistrat o scădere persistentă în regiunile BERD, atingând niveluri istorice scăzute în multe economii și rămânând sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru stabilizarea populației fără imigrație. Aceste declinuri reflectă întârzierea nașterii, schimbarea modelelor de căsătorie, presiunile economice și transformările normelor sociale.

Conform raportului, țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți, îndemnând factorii decizionali să acționeze cu „curaj și viziune pe termen lung” pentru a asigura prosperitatea tinerilor.

„Tinerii vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie în ceea ce privește datoria publică, fie sistemele de pensii”, a subliniat Javorcik. „Este obligatoriu să începeți schimbările acum.”

SUGESTII DIN PARTEA AUTORULUI

Majorări la pensie în 2026. Pensionarii vor beneficia de venituri mai mari începând de anul viitor

Inițiativă istorică în Europa. O țară europeană va depune lunar 10 euro în conturile de pensie ale copiilor: „Asigurarea unei rezerve financiare pentru bătrânețe”