Tot mai mulți indivizi foarte bogați din sectorul tehnologic nu doresc doar relocarea companiilor sau fondurilor lor. Vor să modifice și regulile existente. Sau, mai precis, să le creeze după propriile dorințe. În ultimii ani, în cercurile din Silicon Valley și din lumea criptomonedelor a apărut o idee care anterior părea science-fiction: dezvoltarea unor orașe noi, controlate privat, cu legislație proprie, impozite reduse și cu intervenție minimă a statului. Pentru susținători, este o soluție la ceea ce numesc „insuccesul democrației”. Pentru opozanți, reprezintă o formă modernizată de feudalism.

Originea ideii: „Statul nu mai e eficient”

Conform Financial Times, numeroși antreprenori din domeniul tehnologic afirmă același lucru: administrațiile sunt prea lente, birocrația inhibă inovația, iar democrația impune compromisuri ce încetinesc progresul. În viziunea lor, dacă start-up-urile pot fi conduse eficient de un grup restrâns de oameni, de ce nu s-ar aplica același principiu și în administrația unui oraș?

Balaji Srinivasan, fost manager într-o companie de criptomonede, promovează intens această concepție. El vorbește despre „orașe în rețea”: comunități digitale care strâng fonduri, achiziționează terenuri și înființează așezări fizice, cu reguli stabilite de investitori.

Ei susțin, nu e vorba de haos, ci de eficiență. Orașul ar fi condus ca o companie, nu ca o administrație publică.

Funcționarea unui astfel de oraș

Modelul este relativ simplu, cel puțin teoretic. O firmă privată achiziționează teren, dezvoltă infrastructura și devine administratorul urban. Aceeași entitate stabilește regulile de funcționare: impozite, reguli de muncă, soluționarea disputelor, servicii publice.

Locuitorii nu aleg primari sau consilii locale. Acceptă legislația la mutare, similar cu termenii și condițiile unei platforme online. Dacă nu sunt de acord, pot părăsi comunitatea. Pentru investitori, avantajul este clar: control total și predictibilitate. Pentru cetățeni, promisiunea unui trai mai sigur, mai ordonat și mai economic din punct de vedere fiscal.

Exemple de implementare a acestui concept

Cel mai avansat exemplu este Próspera, o comunitate privată situată pe o insulă din Honduras. Aici, locuitorii beneficiază de impozite mici, folosesc criptomonede, iar litigiile sunt soluționate de arbitri privați, nu de instanțe tradiționale.

Próspera se consideră un succes: investiții de sute de milioane de dolari, oportunități de angajare și infrastructură modernizată. Guvernul din Honduras are însă o poziție diferită, încercând să răzgândească statutul special al zonei, considerând că încalcă Constituția. În replică, administratori au intentat proces împotriva statului pentru miliarde de dolari.

Surse de finanțare a acestor orașe

În spatele acestor inițiative se află investitori de renume, oameni care au acumulat averi uriașe din platforme digitale și vor sa implementeze aceleași principii în societate. Figuri notabile precum Peter Thiel, Sam Altman, Marc Andreessen sau Brian Armstrong sunt printre cei mai cunoscuți susținători.

Majoritatea finanțărilor provin din zona criptomonedelor, unde conceptul de funcționare „fără stat” e deja popular. Pentru unii investitori, aceste orașe reprezintă și o garanție: dacă reglementările dure devin norme în țările avansate, deja există alternative pregătite.

Motivul apariției acestor proiecte în prezent

Contextul este important. Statele occidentale se confruntă cu datorii uriașe, populație îmbătrânită și presiune asupra bugetelor. În același timp, guvernele discută despre impozite mai mari pentru cei bogați și reglementări mai stricte pentru marile companii.

Pentru o parte a elitei din tehnologie, mesajul este clar: dacă normele devin defavorabile, caută alternative sau chiar le construiește de la zero.

Părerea criticilor

Opozanții afirmă că aceste orașe nu reprezintă libertate, ci concentrare a puterii. Fără vot, fără control democratic și fără garanții reale pentru cetățenii mai puțin privilegiați sau influenți.

Se ridică, de asemenea, temeri cu privire la impactul asupra comunităților locale, mai ales în țări în curs de dezvoltare, unde statul acceptă astfel de proiecte în schimbul investițiilor. Alții atrag atenția că, dacă un oraș e condus ca o companie, profitul va fi prioritar față de interesul public.

Este această idee un fenomen marginal sau de viitor?

Momentan, cele mai multe proiecte sunt mici, experimentale sau în faza de planificare. Multe nu vor fi realizate niciodată. Totuși, conceptul câștigă teren, având în vedere nemulțumirea față de stat și sistemele politice.

Discuțiile deschise ale miliardarilor și investitorilor importanți despre orașe private, reguli proprii și ieșirea din sistemul clasic indică o schimbare de mentalitate. Nu mai vorbim doar despre transferul capitalului, ci și despre mutarea influenței.

Surse foto: Profimedia

Recomandarea autorului:

• Clasamentul celor mai bogați oameni din lume, reshaped de moșteniri: încă 91 de miliardari în doar un an
• Elveția a semnat un acord pentru consolidarea accesului pe piața unică a UE, urmând un referendum până în 2027