Trafic intens, nivel de poluare extrem de ridicat, clădiri foarte degradate și o infrastructură rutieră precarizată, aproape de colaps. Astfel va arăta Bucureștiul în anul 2026, după ce Primăria Capitalei nu a reușit să implementeze proiecte majore în anul 2025. În schimb, inițiativele primăriilor de sector au adus inaugurarea de noi pasaje, parcuri și școli recent construite, precum și începerea procesului de reabilitare a Planșeului Unirii.

Anul 2025 a început într-un mod problematic pentru un București copleșit de probleme. Primarul Nicușor Dan și-a anunțat candidatura pentru președinția României și, în februarie, a abandonat atribuțiile de primar, lăsând orașul din nou în stare de degradare avansată.

Riscul seismic ignorat de Primăria Capitalei

Una dintre cele mai mari provocări ale Bucureștiului o reprezintă clădirile vechi și extrem de degradate, cu risc seismic de grad I. Mii de astfel de imobile au fost neglijate, chiar și după cutremurul din 1977.

Deși sublinia că un cutremur similar celui din 1977 ar produce victime în mii de cazuri, primarul Nicușor Dan nu a întreprins măsuri concrete în cei cinci ani de mandat pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic.

Nici în 2025 nu s-au făcut progrese în acest domeniu.

În schimb, conform unei investigații recente, Primăria Capitalei intenționează să reabiliteze o clădire monument istoric din centrul orașului, cu o finanțare de aproape 90 de milioane de lei (17 milioane de euro), prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Un proiect în acest sens a fost discutat în ședința Consiliului General al Municipiului București din noiembrie.

Clădirea, denumită Palatul Creditului Funciar Rural, situată la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Doamnei, aproape de Piața Universității, este un monument istoric cu un risc seismic moderat, căruia i se propune reabilitarea cu o sumă care poate ajunge la 90 de milioane de lei, echivalentul a 17 milioane de euro.

Poduri și pasaje în stare avansată de degradare

O altă problemă majoră a capitalei o reprezintă infrastructura rutieră: numeroase pasaje, precum Pasajul Lujerului, Pasajul Obor, Podul Fundeni, Podul Băneasa, Podul Ciurel (cel vechi), și alte poduri peste Dâmbovița, se află în condiții critice.

Aceste structuri necesită intervenții de consolidare, însă administrația locală nu a inițiat în 2025 nici măcar proceduri administrative preliminare pentru reabilitarea lor.

Trafic infernal în 2026: O posibilă soluție poate veni de la Autostrada Zero

În 2025, măsuri concrete pentru fluidizarea traficului nu au fost adoptate la nivelul primăriilor de sector, doar fiind inaugurate noi pasaje sau străzi noi, construite de la zero.

La nivelul Primăriei Capitalei, nu s-au implementat noi inițiative, însă în 2026, o speranță majoră vine din șantierele pentru Autostrada Zero, unde se efectuează lucrări intense. Autostrada de Centură este așteptată să fie deschisă până la sfârșitul anului, reducând semnificativ fluxul de tranzit prin București.

Traficul rutier contribuie și el la deteriorarea calității aerului. În 2025, nivelul de poluare a fost foarte ridicat, mai ales în lunile sezonului rece.

În luna noiembrie, reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu au anunțat că Primăria București nu respectă măsurile de protecție și calitate a mediului pe trei tronsoane, referindu-se la calitatea aerului, spațiile verzi și depozitarea necontrolată a deșeurilor, fapt ce ar putea duce la sancțiuni internaționale. Ca urmare, Primăria a fost amendată cu 100.000 de lei.

Parcurile mari din București rămân neîngrijite

Referitor la principalele spații verzi, precum „Cișmigiu” și „Herăstrău”, odinioară simboluri ale orașului, acestea sunt acum neîngrijite și în stare de degradare.

Primăria Capitalei a reușit în 2025 să reabiliteze aleea din Herăstrău, care era crăpată și pe punctul de a se prăbuși.

Restul parcurilor urbanice din București, precum Tineretului, sunt adesea neîngrijite, devenind terenuri neamenajate.

Bucureștiul începe anul 2026 cu un nou primar general, asupra căruia cetățenii își pun speranțele, după cinci ani în care administrația locală a stagnat.

SUGESTIA AUTORULUI

Per ansamblu, Primăria Capitalei rămâne în urma necesităților, cu zero progrese notabile în infrastructură, trafic aglomerat și nivel ridicat de poluare în 2024. Un aspect pozitiv este dezvoltarea transportului public.