Inflația, o problemă majoră a economiei românești, continuă să reprezinte un risc semnificativ pentru nivelul de trai al populației. În timp ce rata anuală a creșterii prețurilor în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în luna noiembrie, România înregistrează cele mai ridicate creșteri ale prețurilor, cu o rată record de 8,6%, conform statisticilor publicate de Eurostat.

Rata inflației din România rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, înregistrând o creștere de la 8,4% în octombrie la 8,6% în noiembrie. Cele mai scăzute rate ale inflației au fost raportate în Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia, 1,1%. La celălalt capăt al spectrului, se află România cu 8,6%, Estonia cu 4,7% și Croația cu 4,3%. Comparativ cu luna precedentă, inflația anuală s-a diminuat în 12 state membre, a rămas stabilă în 5 țări și a înregistrat creșteri în alte 10 state, inclusiv în România.

În zona euro, rata anuală a inflației a rămas constantă la 2,1% în noiembrie, menținând același nivel ca în octombrie. Deși a depășit ușor ținta medie stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE), de 2%, inflația anuală pentru luna noiembrie 2024 a fost de 2,2%. Principalii contributori la rata inflației din zona euro au fost serviciile, cu o pondere de 1,58%, urmați de alimente, alcool și tutun, cu 0,46%. În schimb, prețurile la energie au scăzut ușor, cu 0,04 puncte procentuale. În cazul României, conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a creșterii prețurilor a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care costurile serviciilor au urcat cu aproape 11%, produsele nealimentare cu 10,73%, iar alimentele cu 7,46%.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Se anticipează un optimism semnificativ din partea Guvernului Bolojan, cu estimări ca inflația să scadă de la 10% la 3% până în 2026.

Realitatea nealterată a administrației Bolojan: „Inflație excesivă, energie cu 62% mai scumpă, scăderea nivelului de trai”