Deficitul de cont curent al României, reprezentând diferența dintre valută intrată și valutară ieșită, a atins anul trecut peste 8% din PIB. Aceasta reprezintă un semnal critic, indicând o presiune crescută asupra monedei naționale, iar fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se depreciază.

Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internțională a țării, evidențiind declinul economic pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent.

Astfel, acest nivel se plasează printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, semnalând o problemă structurală majoră: economia României este mai mult importatoare decât exportatoare către piețele externe.

Este vorba mai ales despre exportul și importul de mărfuri, nu de servicii. De multă vreme, România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și aduce aluat congelat, ceea ce a condus la un deficit comercial la nivelul bunurilor de câteva zeci de miliarde de lei.

Pe de altă parte, România înregistrează un excedent la exportul de servicii, precum IT și transport, iar în ceea ce privește turismul, românii cheltuiesc mult mai mult în străinătate decât viceversa, adică turiștii străini petrecând mai puțin în România.

Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică internațională a României

Teoretic, contul curent reflectă relațiile economice ale României cu celelalte state, includ tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale.

Raportul BNR indică faptul că principalii parteneri economici ai țării sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere faptul că România importă cantități semnificative de bunuri de la acești parteneri, se poate concluziona că economia națională depinde de finanțare externă, ceea ce poate exercita o presiune asupra leului, favorizând devalorizarea monedei naționale față de alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cea pentru moneda locală, poate determina deprecierea cursului de schimb.

„Totuși, impactul negativ a fost temperat de creșterea exportului net de servicii de telecomunicații, tehnologia informației și servicii informatice, precum și de o ușoară reducere a deficitului balanței turismului”, conform raportului BNR.

Cum am ajuns aici?

Raportul BNR subliniază următoarele cauze principale ale deficitului extern:

• Majorarea importurilor și stagnarea exporturilor;
• Deficitul balanței bunurilor a ajuns aproape de 33 de miliarde de euro, indicând o competitivitate redusă a producției interne și o cerere internă ridicată;
• Serviciile au generat un surplus mai mic față de anul precedent, în special din cauza scăderii veniturilor provenite din transporturi și servicii pentru afaceri;
• Fluxurile de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, reducând o sursă importantă pentru echilibrarea contului curent.

De asemenea, datele BNR indică faptul că sectorul public este principalul contribuabil la această deteriorare, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern.

Este posibil ca România să repare acest deficit în timp util?

Reducerea deficitului de cont curent depinde de sporirea producției locale pentru a satisface cererea internă și de dezvoltarea exporturilor cu avantaje competitive, pentru a susține importurile.

„Din punctul meu de vedere, am făcut pași mici în direcția echilibrării bugetului și reducerii deficitului bugetar. Însă nu am implementat încă reforme majore”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Experții consideră că, pe termen scurt, situația poate fi gestionată, însă, pe termen mediu, costurile de finanțare vor crește, iar capacitatea de reacție la șocuri se va diminua, fiind nevoie de ajustări ale cheltuielilor.

Este esențial să subliniem că principalul pericol al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea sistemului național. Statele cu deficite persistente și datorii externe semnificative sunt mai sensibile la fluctuațiile pieței neprevăzute.

De asemenea, retragerea accelerată a investițiilor străine dacă încrederea investitorilor se deteriorează poate provoca o criză valutară sau o recesiune economică severă.

Evaluarea finală a BNR

Raportul BNR aparent oferă o perspectivă optimistă, în ciuda provocărilor interne:

„Deși indicatorii privind raporturile față de PIB și exporturi indică o dependență crescută de finanțarea externă, profilul extern al României rămâne, conform evaluărilor Uniunii Europene, într-un nivel moderat de risc, cu vulnerabilități monitorizate care nu ating semnalele de alertă și cu rezerve adecvate pentru susținerea stabilității externe.”

RECOMANDAREA AUTORULUI: