România a avut 13 șefi de Guvern în doar 18 ani, conform unui raport care analizează stabilitatea guvernamentală în 16 state europene între 2007 și 2025. Durata medie a unui mandat de premier în România este de numai 17,5 luni, adică mai puțin de un an și jumătate. Cifrelor plasează România pe primul loc în Europa în ceea ce privește instabilitatea politică.

Cel mai scurt mandat a fost cel al lui Mihai Răzvan Ungureanu, care a deținut funcția doar 2,9 luni, în timp ce cel mai lung mandat i-a aparținut lui Victor Ponta, cu aproximativ 43 de luni la conducerea guvernului. Această succesiune rapidă de formațiuni guvernamentale evidențiază o incapacitate cronică a executivului de a asigura continuitate decizională. Autorii raportului avertizează că rotația rapidă a premierilor duce la abandonarea constantă a strategiilor deja inițiate și la reluarea reformelor de la zero.

România este urmată, la o diferență considerabilă, de Franța, care a avut 12 premieri în aceeași perioadă. Diferența majoră constă în forma de guvernare. În Franța, sistemul semi-prezidențial asigură stabilitate prin rolul președintelui, care rămâne principalul actor politic și garantează continuitatea direcției strategice, indiferent de schimbările la nivelul Executivului.

La polul opus se află Ungaria, Germania și Spania, țări care au avut doar câte 3 șefi de Guvern în cei 18 ani. În aceste state, durata medie a unui mandat depășește 76 de luni, adică peste 6 ani. Raportul relevă că această stabilitate se datorează unor sisteme instituționale solide, unor majorități politice stabile și unei culturi politice bazate pe predictibilitate și guvernare disciplinată.

Un exemplu relevant îl reprezintă și Suedia, unde fostul premier Stefan Löfven a condus guvernul aproape 86 de luni, fiind cel mai lung mandat înregistat în cele 16 țări analizate. Această continuitate contribuie la planificarea bugetară pe termen lung, reforme solide și credibilitate în relațiile internaționale.

În cazul României, instabilitatea are cauze multiple:

• Fragmentarea politică
• Competiția internă în cadrul partidelor
• Majorități fragile
• Moțiuni de cenzură

Schimbările frecvente ale celor care conduc guvernul afectează direct capacitatea administrației de a implementa reforme, de a negocia eficient în cadrul Uniunii Europene și de a dezvolta politici publice cu impact real. Într-un context marcat de crize economice, sociale și geopolitice, România rămâne un caz aparte în Europa, fiind o țară în care schimbările rapide ale guvernelor împiedică construirea stabilității.

Recomandarea autorului:

• Gradul de îndatorare al României sub guvernele de orientare dreaptă versus cele de stânga: cifre oficiale
• Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost respinsă în Parlament. Bolojan: „Am intrat deja în rutina acestor moțiuni de cenzură”