Sărbătoarea de Florii reprezintă un eveniment semnificativ pentru credincioși, fiind celebrată anual în ultima duminică înainte de Paște. În contrast cu alte sărbători religioase, data de Florii și Paște nu sunt fixe. Data sărbătorii variază de la an la an și este stabilită de către Biserica Ortodoxă Română (BOR) conform unor reguli precise. Data Paștelui a fost stabilită la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325 d.Hr., fiind desemnată duminica care urmează lunii pline ce survine echinocțiului de primăvară.

Data Paștelui, și implicit a sărbătorii de Florii, depinde de doi factori astronomici esențiali: unul cu dată fixă, echinocțiul de primăvară, care are loc pe 21 martie, și unul variabil, prima lună plină după acest echinocțiu, cunoscută ca „luna plină pascală”. Mișcarea lunii în orbită în jurul Pământului determină diferențele în data de celebrare a Învierii și, implicit, a Floriilor de la un an la altul.

Modul de calcul a fost utilizat până în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, pentru a corecta întârzierea cauzată de calendarul iulian. Anul astronomic este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul iulian, ceea ce duce, peste 128 de ani, la acumularea unei zile suplimentare.

Reforma lui Papa Grigore al XIII-lea a adus calendarul gregorian în conformitate cu echinocțiul de primăvară, reședințele bisericești globale adoptând treptat noul calendar, cu excepția Patriarhiei Ierusalimului, Bisericii Ortodoxe Ruse și Sârbe, care păstrează calendarul vechi. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924.

Pentru a evita divergențele între diferitele biserici ortodoxe și pentru a păstra unitatea în privința datei Paștelui, în 1927, s-a stabilit ca Sărbătoarea Paștelui să fie celebrată în întreaga ortodoxie conform stilului vechi, coincizând cu data stabilită de Bisericile care folosesc calendarul neîndreptat, conform Doxologia.ro.

Sărbătoarea de Florii este una dintre cele mai importante zile din ciclul religios creștin-ortodox, fiind marcată în duminica anterioară Paștelui și deschide Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, o perioadă de pregătire spirituală intensă pentru Înviere.

În anul 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, astfel încât Duminica Floriilor va cădea pe 5 aprilie.

Semnificația Floriilor

Duminica Floriilor are o semnificație specială pentru creștini. Conform textelor religious, Iisus a intrat în Ierusalim călare pe un asin, iar mulțimile au întâmpinat-L cu ramuri de măslin și strigând… „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!”.

Acest gest simboliza acceptarea Sa ca Mesia și Împărat spiritual al poporului. În acea vreme, era obișnuit ca un conducător triumfător să fie întâmpinat astfel, dar Iisus a ales o intrare umilă.

Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim reprezintă singurul moment din viața Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. Astfel, Duminica Floriilor are o dublă conotație.

Pe de o parte, este o zi plină de speranță și recunoștință, iar pe de altă parte marchează debutul Săptămânii Patimilor, o perioadă solemnă și evlavioasă din anul bisericesc.

În trecut, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Patimilor, era denumită și Duminica aspiranților sau a candidaților la botez, pentru că în această zi credincioșii mergeau solemn la episcop pentru a cere acceptarea la botez și pentru a învăța Crezul. De asemenea, mai era numită și Duminica grațierilor, deoarece împărații acordau grațieri în această zi.

Tradiții și superstiții de Florii

În România, de Duminica Floriilor, credincioșii participă în număr mare la slujbe, iar postul este ușurat prin dezlegare la pește, iar masa de duminică devine adesea una festivă. De asemenea, se crede că vremea din această zi indică cum va fi de Paște: dacă este cald și senin, sărbătoarea Învierii va fi la fel de frumoasă.

O credință veche susține că nu este recomandat să se planteze nimic în această zi, pentru a nu afecta recoltele. Sărbătoarea Floriilor mai este denumită popular și „Nunta urzicilor”, pentru că urzicile înfloresc în această perioadă și apoi devin ineficace pentru consum.

Una dintre cele mai răspândite tradiții de Florii este sfințirea ramurilor de salcie, înlocuitoare ale ramurilor de măslin și finic, care nu se găsesc în România. Se spune că salcia s-ar fi folosit ca punte peste râu pentru a ajuta pe Maica Domnului, iar ca mulțumire, Fecioara Maria a conferit ramurilor de salcie sfințenie.