Liberalizarea pieței energetice, inițiată în urmă cu câțiva ani, poate fi principala cauză a crizei economice severe cu care se confruntă în prezent România. Deși ocupăm poziții fruntașe în Europa la producția de energie, procesul de liberalizare energetică a eșuat. Implementată dezechilibrat și cu un interes aparent de a favoriza anumite companii privilegiate, această măsură a afectat profund buzunarele cetățenilor români. Potrivit experților, ceea ce ar fi trebuit să reprezinte o reformă autentică, destinată scăderii tarifelor la energie și stimulării creșterii economice, s-a transformat într-o sursă de haos și instabilitate economică. Ca urmare, nivelul de trai al populației scade, iar competitivitatea companiilor autohtone este compromisă.
După mai mult de un deceniu în care românii au fost principalul motor al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie indică o schimbare semnificativă.
Este oficial: motorul creșterii economice – consumul – înregistrează declin
Datele INS confirmă oficial o reducere a comerțului cu amănuntul comparativ atât cu luna anterioară, cât și cu aceeași perioadă a anului 2024. Aceasta reprezintă prima evidență statistică că motorul creșterii economice – consumul – își pierde din avânt, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile sunt afectate în egală măsură de liberalizarea tarifelor energetice. Acesta este, de fapt, semnalul de alarmă pentru economia internă.
Comunicatul INS indică o creștere modestă a economiei, susținută de investiții și construcții, însă ea este afectată negativ de sectorul industrial.
Specialiștii afirmă că actuala criză economică nu s-a întâmplat accidental, ci este rezultatul unor reforme ineficiente, prost planificate și aplicate. În plus, lipsa transparenței și favorizarea anumitor companii au intensificat această situație.
Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o înșelătorie
După trei ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, această măsură trebuia să echilibreze oferta și cererea și să aducă transparență în stabilirea prețurilor. În realitate, spun specialiștii, piața energetică din România nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu sunt stabilite liber și deschis. Conform economistului și unor politicieni, un grup de companii beneficiază de liberalizare, înregistrând profituri record.
Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală
Aproximativ jumătate din energia consumată în țară se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Aceasta explică, în mare parte, creșterea exagerată a tarifelor la electricitate.
Piața liberă este o iluzie. Așa-zisa liberalizare comunicată oficial este doar o aparență, o minciună. În realitate, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) acceptă oferte și are un mecanism de căutare bazat pe mai multe criterii, însă furnizorii joacă murdar în adevărata piață”, afirmă Păcuraru pe contul său de Facebook.
Consequentele reformelor
Mai precis, recesiunea provine din „reformele mascate sub preș, din deficitele bugetare acumulare”. Negrescu subliniază că cea mai importantă greșeală a decidenților a fost „liberalizarea pieței de energie”, care a slăbit semnificativ puterea de cumpărare.
„Aceasta este rezultatul reformelor ascunse și al deficitelor bugetare, care au explodat după alegeri. Statul, în încercarea de a echilibra bugetul, a impus creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat, iar aceste majorări fiscale au devenit tot mai frecvente. Aceasta este marea problemă”, explică Negrescu.
Negrescu: Liberalizarea pieței de energie a distrus puterea de cumpărare și competitivitatea firmelor românești
Pentru Adrian Negrescu, liberalizarea tarifelor la energie, după o perioadă de plafonare impusă de stat, a determinat o inflație record de 10%.
Colaj Gândul
„Inflația de 10%, cea mai mare din Europa, provine din această psihologie inflaționistă pe care am creat-o noi înșine, cauzată de liberalizarea pieței de energie, care a crescut prețurile cu 70%. Drept urmare, toate prețurile au explodat și suntem responsabili pentru acest fenomen. Eliminarea restricțiilor și liberalizarea pentru energie au fost mari greșeli, deoarece au distrus puterea de cumpărare și au făcut importurile mai ieftine decât produsele interne”, afirmă analistul economic.
Lipsa unei strategii și viziuni clare asupra consumului accentuează criza energetică
Reputatul economist Mircea Coșea împărtășește această opinie. Consideră că principala cauză a crizei actuale, inclusiv a inflației-record, o reprezintă lipsa unei strategii energetice clare și a unei înțelegeri fundamentale a consumului.
Prof. Mircea Coșea
- „România trebuie să aibă o strategie energetică națională, dar nu o are. În loc să planifice, se bazează pe improvizație și soluții temporare. Inflamația din țară nu provine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa investițiilor coerente în domeniu.“
- „Ce putem aștepta în viitor? În primul rând, nu știm precis ce nivel de consum de energie ne este necesar. Se vorbește despre electrificarea autovehiculelor, robotizare, inteligență artificială, dar acestea necesită resurse energetice pe care nu le avem. Avem capacitatea de a le susține? În prezent, nu.“
- „Referitor la gaz, nu avem suficiente resurse pentru prelucrare chimică. Am avut și am pierdut ocazii.“
România, un stat confuz și în declin
- „Multe aspecte în România nu sunt clarificate, nu există o viziune clară pentru acțiuni viitoare. Nu știm dacă vom avea acces la o aprovizionare energetică stabilă și eficientă. Cum vom gestiona această situație?“
- „Țara noastră devine tot mai dezorientată, fără orientare clară. Vedem un haos generalizat, cu contradicții între guvern, justiție, partide și lideri ai coaliției.“
- „Suntem într-un moment dificil, România înregistrează un declin economic, social și politic. Până la o schimbare fundamentală în sistemul politic și în modul de guvernare, nu putem spera la rezultate miraculoase”, a declarat profesorul Coșea, într-un interviu exclusiv pentru Gândul.
El explică faptul că prețurile ridicate la energie au un efect de domino asupra tuturor bunurilor, generând o inflație sistemică dificil de corectat exclusiv prin politica monetară a Băncii Naționale a României.
De asemenea, Coșea subliniază că criza energetică a țării este agravată de contextul internațional, din cauza deciziilor UE de menținere a dependenței de gazul și petrolul rusesc. Conform specialistului, această politică a fost o greșeală istorică, motivată de interese economice și de o stabilitate geopolitică iluzorie.
Cristian Păun: Un sistem favorizant pentru o elită selectă
Un alt economist, prof. Cristian Păun, susține că liberalizarea pieței energetice este o iluzie și că sistemul actual favorizează o anumită grupare de activiști și beneficiari. „Liberalizarea pieței de energie este o glumă proastă, dar durabilă”, afirmă acesta, explicând că întreaga schemă se bazează pe intervențiile statului.
„Majoritatea producerii de energie provine de la companii de stat. Transportul și distribuția sunt exclusiv controlate de stat. Reglementările se fac tot de autorități. Este iluzorie discutarea de prețuri și liberalizare în aceste condiții. În costul final, sunt 60% taxe, multe fiind abuzive sau aberante, precum cele pentru cogenerare sau taxele de stâlp.”
„Este un sistem de exploatare, de muls și de valorificat resursele fără a da beneficii reale cetățenilor sau agenților economici. Această rețea favorează o grupare restrânsă, în timp ce politicienii și funcționarii se beneficiază de pe urma acesteia, perpetuând corupția și ineficiența. Încercările de privatizare sau parteneriate public-private sunt întâmpinate cu opoziție și invective, pentru că statul nu își vinde propriile resurse, ci le folosește pentru a menține controlul”, explică Păun.
SUGESTII PENTRU SITUAȚIA ACTUALĂ
- Primele 10 cele mai accesibile oferte de energie, la trei luni de la liberalizare
- Evoluția crizei economice: creșterea cu 46,5% a numărului firmelor ce solicită insolvența în noiembrie
