Deși resursele principale sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă rezultate sub potențial, fiind mult sub nivelul posibilităților reale. Studiul „Analiza valorii adăugate și a contribuției a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentelor, distribuția și comercializarea agroalimentară” arată că agricultura este în prezent mai mult o piedică decât un motor pentru economia României.

România utilizează peste jumătate din suprafața sa pentru agricultură, având una dintre cele mai mari ponderi în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un nivel-record de 3,36 de miliarde de euro. Acest deficit semnificativ pentru ultimul deceniu reprezintă peste 10% din deficitul comercial total al economiei. În plus, cele mai recente date publicate de Eurostat confirmă că România dispune de terenuri fertile, dar nu reușește să le valorifice eficient. Regiunea spaniolă Andalucía produce de zece ori mai mult decât unele regiuni din România, nu datorită unui climat de excepție, ci datorită modului în care a gestionat și valorificat terenurile agricole.

România se află în top 3 țări din UE după suprafața arabilă

România se numără printre țările care exportă produse agricole la prețuri reduse și importă alimente procesate la costuri ridicate. Deși dispune de a treia cea mai mare suprafață arabilă din Europa, după Franța și Spania, țara cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe extinse, importând cereale la prețuri scăzute și apoi valorificând produsele la prețuri mai mari în alte țări. Regiunile care ocupă poziții de top în Eurostat au investit masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigații computerizate, depozite frigorifice și logistică rapidă. În comparație, Andalucía a generat în 2023 peste 16 miliarde de euro din agricultură, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare cultivate, nu figurează printre cele mai productive regiuni agricole.

„În cazul fructelor comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 milioane de euro la -707 milioane de euro. Pentru singura categorie cu excedent, cerealele, în 2007 avem un surplus de 67 milioane de euro, iar în 2024 acesta scade la 530 milioane de euro, fiind în declin în ultimii trei ani din cauza fluctuațiilor de piață și a variațiilor de producție.”, afirmă Liviu Neagu, expert în afaceri agroalimentare.

Cum poate agricultura românească să contribuie efectiv la creșterea economică

România nu are nevoie de o revoluție agricolă, ci de un plan strategic bazat pe cererea reală și orientat spre producție. În intervalul mediu, deficitul comercial poate fi diminuat printr-o restructurare a sectorului agroalimentar. Este nevoie de modernizare tehnologică în agricultura primară și în procesarea alimentelor, digitalizare a fluxurilor de producție și investiții în eficiență energetică. De asemenea, se impune o strategie clară pentru poziționarea pe piețele externe a anumitor produse agroalimentare, pentru a transforma potențialele nișe în exporturi durabile.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Un inginer agronom tânăr din Iași a transformat pasiunea copilăriei într-o afacere de succes: „Îmi plăceau utilajele, câmpurile și munca agricolă”

Producții record de grâu și rapiță prevăzute pentru 2025 în România. Volumul total de cereale și oleaginoase ar putea atinge 28 de milioane de tone.