România a devenit ținta ironiei în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să adopte zona euro începând cu 1 ianuarie 2026, iar Ungaria depune eforturi pentru a atinge rezultate economice superioare. La noi, se discută despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității” afirmă că-l va finaliza abia în luna ianuarie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, menționează un plan de redresare necesar pentru a nu compromite progresul dobândit de România până în prezent, însă aceste avansări sunt mai degrabă teoretice. În timp ce țările vecine caută soluții pentru a depăși deficitul bugetar, noi rămânem un exemplu de „scenario” în care criza financiară bate la ușă.

Bugetul României pentru 2026 este încă nelansat

Deși situația nu este roz nici în țările vecine, acolo există cel puțin intenția de a realiza ceva concret. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a declarat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că este foarte posibil ca bugetul pe 2026 să nu fie adoptat în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este necesară o legislație „pentru stabilitatea bugetului”. Se pare că Guvernul condus de Nicușor Dan și Ilie Bolojan continuă să baseze strategia pe măsuri de austeritate și pregătește alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile asumate. În scenariul actual, deficitul va rămâne la nivelul de 8,4% din PIB, așa cum estima și Bolojan, iar fondurile vor fi redistribuite între autoritățile de control. Cele mai mari alocări vor merge către CNAS (2,45 mld. lei), urmate de Ministerul Transporturilor (0,75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei).

„Este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie finalizat în decembrie și să fie amânat pentru ianuarie, deoarece înainte de adoptare, trebuie să se aprobe întreaga legislație necesară pentru un buget stabil și previzibil. Noi ne aflăm în situația în care trebuie să închidem anul cu un deficit de 8,4%, iar angajamentul pentru anul următor este să reducem deficitul spre aproximativ 6%. În mod ideal, acesta să fie în intervalul de 6-6,5%”, a declarat premierul României.

Planul Guvernului Orban pentru elaborarea bugetului pe 2026

Guvernul condus de Viktor Orban contrazice propriul buget aprobat în iunie, care prevedează un deficit de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), reprezentând circa 3,7% din PIB. Executivul a început rescrierea legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să devină oficială. Conducerea guvernamentală a aprobat prin decret schimbări, evitând procedura parlamentară obișnuită. Principalul element al noii legislații bugetare vizează dublarea impozitului pe profit pentru instituțiile bancare, generând aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro) la bugetul de stat. În același timp, guvernul maghiar a hotărât relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Fondul de Apărare, chiar dacă în prezent acest fond conține doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Deciziile autorităților ungare sunt influențate de programul european REARM Europe, care permite statelor membre ale Uniunii Europene să crească cheltuielile de apărare fără penalizări pentru deficit excesiv.

Orban afirmă că stagnarea economică este cauzată de războiul ruso-ucrainean

De asemenea, Guvernul maghiar atribuie performanțele slabe ale economiei războiului din Ucraina. Deși majoritatea țărilor din regiune au fost afectate de conflict, acestea nu se află în situația actuală a Ungariei. Mai mult, specialiștii anticipează repetarea scenariului de dinaintea alegerilor din 2022. După menținerea artificiului a redistribuțiilor și relaxări bugetare, vor urma măsuri de austeritate implementate de executivul maghiar. Rescrierea legii bugetare evidențiază incertitudini privind sustenabilitatea finanțelor publice, iar începând cu noul an, Ungaria se va baza tot mai mult pe împrumuturi externe. Ministrul Economiei a anunțat deja intenția de a emite obligațiuni în valută, măscare neplanificată anterior. Acestea sunt motivele pentru stagnarea economică a Ungariei în ultimii ani, întrucât țara nu a reușit să se redreseze după șocul economic din 2022.

Bugetul Bulgariei pentru 2026 întâmpină opoziție și proteste

Bulcia se pregătește pentru adoptarea monedei euro începând cu 1 ianuarie 2026. În acest mod, economia bulgară va depăși țări mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși cifrele economice ale Bulgariei sunt cele mai slabe din Uniunea Europeană, țara a devenit recent cel mai dinamic actor economic din regiune, datorită creșterii semnificative a cererii pentru credite de consum și ipotecare în euro. Guvernul a elaborat un proiect de buget pentru 2026, estimând cheltuieli record de 46% din PIB. Aceasta majorare ar fi fost finanțată mai ales prin impozite crescute și o creștere abruptă a datoriei publice, de 31,3% din PIB. În cadrul proiectului, se urmărea și o creștere economică de 2,7% în 2026, o rată a inflației de 3,5%, ajustarea salariului minim, actualizarea pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor sociale.

„Bugetul pentru 2026 reprezintă cel mai social programubl pentru țara noastră, garantând creșteri reale ale veniturilor și protecție pentru familii, angajați cu venituri mici și pensionari”, a declarat liderul Partidului Socialist Bulgar, Atanas Zafirov.

Speranțe și temeri ale bulgarilor legate de adoptarea euro

Cu toate acestea, aderarea la zona euro și proiectul bugetului pentru 2026 nu au fost bine primite de toate grupurile din Bulgaria. Partidele de opoziție și alte organizații mobilizează mii de protestatari în centrul Sofiei și în apropierea Parlamentului, exprimând nemulțumiri legate de presupusa corupție ascunsă în noul proiect. Oppozanții solicită reducerea cheltuielilor planificate cu peste 1,8 miliarde de euro, pentru ca bugetul să respecte un deficit de 3%, iar comunitățile de afaceri și sindicatele critică proiectul pentru creșterea costurilor cu forța de muncă și scăderea investițiilor. Aproximativ jumătate din populația Bulgariei s-a opus vehement adoptării euro, acuzând creșterea prețurilor de către comercianți. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat anterior că inflația ar putea crește brusc odată cu adoptarea monedei euro în Bulgaria. Ca răspuns la proteste, premierul Jeliazkov a afirmat că autoritățile vor relua dialogul cu reprezentanții mediului de afaceri și ai angajaților înainte de a trimite bugetul în parlament.

„Noul pachet financiar trebuie să mențină echilibrul și să corespundă obiectivelor coaliției guvernamentale, asigurând astfel aderarea Bulgariei la zona euro pe 1 ianuarie, fără dificultăți”, a precizat Rosen Jeliazkov, premierul Bulgariei.

SUGESTIA AUTORULUI:

Iluzia cifrelor. Cum a reușit reducerea deficitului bugetar, conform declarațiilor lui Alexandru Nazare, să fie doar un mit, în timp ce economia și veniturile bugetare sunt în continuare în stagnare? Cheia stă în creșterea PIB-ului și în inflație. Ar fi bine dacă situația nu s-ar înrăutăți.

În timp ce Bolojan a redus pensiile românilor și caută vinovați pentru problemele financiare, Ungaria, Polonia și Germania depun eforturi pentru a sprijini persoanele în vârstă, implementând soluții și creșterea considerabilă a veniturilor pensionarilor.