România este o țară pitorească, dar în prezent nu atrage suficienți vizitatori străini. Este un record negativ pentru Europa: suntem singura națiune care înregistrează un număr mai mic de turiști internaționali decât în perioada comunistă. În 1980, țara noastră avea peste 3,4 milioane de vizitatori străini, iar astăzi numărul lor este ușor peste 2 milioane, conform datelor de la Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Lipsa de coerență în politicile publice, prioritățile decidenților și bugetul foarte redus pentru promovare fac ca România să rămână în urma vecinilor bulgari, care alocă peste 500 milioane de euro pentru dezvoltarea industriei turistice.

În România, sectorul turistic nu este considerat o prioritate economică, deși ar putea contribui cu peste 10% la Produsul Intern Brut și ar putea stimula investițiile străine, crearea de locuri de muncă și recunoașterea internațională.

Vecinii investesc, noi observăm: Paradoxul turismului românesc

Dincolo de numărul redus de turiști, fie români, fie străini, operatorii turismului din România evoluează într-un climat afectat de măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și de creșterea TVA-ului, care influențează negativ sectorul. În plus, reducerea valorii voucherelor de vacanță la jumătate afectează turismul intern, deoarece peste jumătate dintre românii care beneficiau de aceste avantaje au renunțat să le utilizeze.

În timp ce restul lumii investește în segmente bine definite, România încă se bazează pe târguri, pliante și pixuri. Bugetul de promovare turistică al țării este de doar 2 milioane de euro anual, aproape cât investește Grecia într-o singură campanie online pe sezon. ANAT atrage atenția că acest buget acoperă promovarea într-o singură piață, nu în cele 195 de țări, iar cel puțin 7 sunt prioritare. „Este ridicol! Este un buget de companie, nu de țară”!

România ocupă ultima poziție în Europa la numărul de turiști internaționali

Conform datelor Eurostat, România se situează la coada clasamentului european în ceea ce privește turismul internațional și numărul de nopți petrecute de vizitatori străini în unitățile de cazare. În prima jumătate a acestui an, țara a atras aproximativ 1,11 milioane de vizitatori internaționali, cu o creștere de 5,5% față de aceeași perioadă din anul anterior, dar reprezentând sub 20% din totalul sosirilor, cei mai mulți fiind români.

Nici durata medie de ședere a turiștilor străini nu este de valori remarcabile: aceștia au rămas în medie 2,1 zile în România, iar cheltuielile medii per persoană au fost de aproximativ 3.000 de lei. Destinațiile preferate ale vizitatorilor internaționali au fost București, Constanța, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu, însă aproape jumătate dintre aceștia au venit pentru motive profesionale, nu pentru vacanțe.

2026 poate fi un an critic pentru turismul românesc

În loc să dezvolte noi oferte și servicii competitive cu cele din Bulgaria, România primește doar anunțuri sporadice din partea Guvernului. În luna iulie, premierul Ilie Bolojan declara că actualul sistem de TVA cu trei cote va fi simplificat la două cote, de 11% și 21%.

Această declarație sugerează că, în cazul încasărilor insuficiente, TVA-ul pentru sectorul HoReCa ar putea fi majorat la 21%. Proprietarii de hoteluri și pensiuni avertizează că o astfel de creștere, combinată cu scumpirile recente, i-ar putea determina să-și închidă afacerile în 2026.

În timp ce Bulgaria continue să investească în turism și să genereze venituri considerabile, România rămâne sub media europeană de 4,5% din PIB dedicat industriei turistice.

Conform estimărilor WTTC, sectorul turistic bulgar va contribui cu 8,4% la PIB-ul național în 2026, valorificând potențialul său de creștere.

Deși potențialul de dezvoltare este mare, lipsa promovării și interesului limitat împiedică ca România să-și crească contribuția în PIB prin turism.

„Discuțiile sunt sporadice și dezbaterile sunt inicii, dar nu se implementează măsuri concrete. Niciuna din promisiuni, precum primele de incoming, fondurile de garantare sau Organizația de Management al Destinației, nu s-au materializat. Singurele schimbări sunt tăieri de vouchere și majorări de TVA,” afirmă Adrian Voican, liderul ANAT.

Bulgaria, printre cele mai căutate destinații din UE de turiștii internaționali

Chiar dacă se confruntă cu dificultăți economice similare cu cele ale României, Bulgaria se află în top 10 țări din Uniunea Europeană pentru numărul de nopți petrecute de turiști internaționali.

Potrivit datelor Eurostat, în perioada ianuarie-septembrie 2025, Bulgaria a înregistrat o creștere de 14,9% a numărului de vizitatori față de 2019.

Diferența constă în infrastructura turistică îmbunătățită și în avantajele oferite de patrimoniul cultural bogat, de la situri antice și artefacte tracice, până la tradiții, evenimente, meșteșuguri și diversitatea culturală.

Bulgarii cheltuie în medie aproape 1 miliard de leva (cu circa 551 milioane de euro) pe vacanțe și alimentație în 2025, iar majoritatea cheltuielilor merg către mâncare și cazare, peste 421 milioane de euro, fiind evitată utilizarea agențiilor de turism și rezervările anticipative în 92% din cazuri.

Aproximativ 74,2% dintre vacanțe fie sunt în țară, fie în apropiere, ceea ce înseamnă că banii rămân în economia locală. Turiștii bulgari preferă să cheltuiască pentru alimentație și cazare, iar majoritatea economisesc la rezervări în avans.

Miroslav Boros, ministrul turismului, afirmă că sectorul turistic contribută semnificativ la economia națională, generând locuri de muncă și promovând relațiile internaționale.

Bulgaria atrage de trei ori mai mulți turiști britanici decât România

Conform datelor INS, în primele 8 luni ale anului 2025, România a avut 98.000 de turiști britanici, în timp ce Bulgaria a primit aproximativ 235.000, în creștere cu 4,9% față de anul anterior.

Turiștii din Regatul Unit rămân o sursă esențială, fiind mai interesați de litoralul bulgăresc, situri culturale, orașe și facilități pentru sporturile de iarnă decât de ofertele românești.

Operatorii bulgari sunt optimiști pentru sezonul 2026, după participarea la unul dintre cele mai importante târguri de turism din Londra, estimând că numărul vizitatorilor britanici va fi similar cu anii anteriori.

Strategiile Bulgariei pentru stimularea turismului în 2026

În anul viitor, Bulgaria va implementa o nouă strategie de promovare, cu o investiție de aproape 80 milioane de leva (aproximativ 41 milioane de euro), din fonduri de recuperare și sustenabilitate, precum și din bugetele municipalităților.

Prin inițiativa ministrului turismului, se vor organiza evenimente culturale menite să extindă sezonul estival și să stimuleze călătoriile pe tot parcursul anului.

Viziuni diferite pe aceeași graniță: Turismul dezbină

Pe lângă promovarea evenimentelor culturale, Bulgaria va dezvolta o platformă digitală care va include un calendar în care turiștii pot scana un cod QR pentru a accesa informații despre cazare, restaurante și trasee turistice.

O altă schimbare semnificativă va fi aderarea Bulgariei la zona euro, programată pentru 1 ianuarie 2026. Aceasta va facilita comerțul și va simplifica experiența pentru turiști, eliminând necesitatea schimbului valutar și compararea prețurilor în euro.

Turiștii internaționali nu vor mai fi nevoiți să schimbe bani, iar cheltuielile vor putea fi comparate direct, accelerând și încurajând frecvența vizitelor și creșterea cheltuielilor.

Primăria Sofia planifică colaborări cu Ghidul Michelin și alocă aproape 800.000 de euro pentru promovarea orașului prin evenimente speciale, încercând să plaseze capitala într-un circuit internațional vibrând cultural și turistic.

La Târgul de Turism din România 2025, Bulgaria a expus un stand inovator, concentrat pe patrimoniu cultural, resurse naturale și opțiuni pentru turismul de vară și iarnă. Turismul românesc rămâne una dintre principalele piețe externe pentru Bulgaria, datorită proximității și costurilor reduse.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

România, singura țară din Europa cu un număr mai mic de turiști străini comparativ cu perioada comunistă. Care sunt cauzele acestui fenomen

Două capitale comuniste, două evoluții diferite: în timp ce Varșovia crește și devine un centru modern, Bucureștiul pare blocat în timp, destrămat și lipsit de dezvoltare. În campania electorală actuală, nu se aud promisiuni concrete sau proiecte de avansare a turismului în România.