În plus, actualul vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, a declarat deja că nu este de acord cu varianta propusă de Executiv:

„Este nejustificat față de colegii care își îndeplinesc atribuțiile, în timp ce cei care au evitat responsabilitatea vor rămâne cu pensii foarte mari și vârste de pensionare reduse”, a afirmat acesta.

Actualmente, CSM este condus de președinta Elena Costache, care a suscitat controverse în spațiul public prin declarațiile sale despre statutul magistraților, în contextul încercărilor de reducere a pensiilor acestora și de majorare a vârstei de pensionare, de la 48 la 65 de ani:

„Mi se pare nejustificat o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere, suntem o dintre cele trei puteri ale statului”, a declarat judecătoarea Elena Costache, din fruntea CSM, în august 2025, în timp ce media pensiilor în România se situează la 2.700 lei.

Reamintim că, conform planului de implementare a PNRR, este obligatoriu ca România să atindă unul din jaloanele stabilite, care depinde și de avizul CSM privind reforma pensiilor magistraților, până vineri, 28 noiembrie, pentru a evita pierderea fondurilor europene de 230 milioane de euro.

Deciziile în privința noilor conduceri vor fi definitive prin vot în cadrul plenului CSM, în prezența a cel puțin 15 membri, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți dintre cei 14 membri, cei care reprezintă atât secția pentru judecători, cât și pe cea pentru procurori, conform regulamentului.

Durata mandatului președintelui este de un an și nu poate fi reînnoită, în timp ce mandatul membrilor CSM are o durată de șase ani. Consiliul cuprinde 19 membri, distribuiți după cum urmează:

• 14 membri sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat, apartținând a două secții, una pentru judecători cu 9 membri, și una pentru procurori cu 5 membri;
• 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul juridic, cu experiență de cel puțin 7 ani, apreciați pentru integritatea profesională, aleși de Senat, cu drept de participare în plen și vot;
• ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și procurorul general al Parchetului de pe lângă Instanța Supremă;
• președintele CSM este ales obligatoriu din rândul judecătorilor, iar vicepreședintele din rândul procurorilor;

Conform Constituției, președintele României are rolul de a prezida ședințele Consiliului Superior al Magistraturii în care participă.

Autorul face următoarea recomandare:

Similar modului de joc la poker, se sugerează ca abordarea celui de-al doilea proiect privind pensiile magistraților să fie tratată cu același nivel de securitate și strategie, cu speranța ca deciziile finale să fie transparente și bine fundamentate în procesul legislativ.