Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a comentat pe platforma de dezbatere online măsurile de austeritate implementate de guvernul Bolojan, în contextul în care statul român a contractat un împrumut la o dobândă de 6% pentru răscumpărarea anticipată a obligațiunilor în valoare de 1 miliard de euro.

Florin Cîțu subliniază că dobânzile pentru răscumpărarea obligațiunilor „erau mult mai accesibile”, având în vedere că aveau rate de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026, și 2,75% până în februarie 2026. „Statul român, în plină perioadă de austeritate, a ales să înlocuiască o datorie costisitoare cu o datorie mai scumpă”, afirmă Cîțu.

„Întrebare adresată Guvernului României: Guvernul afirmă aproape zilnic că „suntem aproape de incapacitatea de plată”, că „trebuie să reducem cheltuielile” și că „trebuie acceptate prețuri mai mari”. Toate acestea sunt prezentate pentru a justifica măsurile de austeritate.

În același timp, Ministerul Finanțelor a adoptat o decizie contrară: crește povara financiară pentru populație, fără o justificare economică clară.

Aspecte relevante:

În octombrie 2025, statul român s-a împrumutat pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%. O parte din fonduri au fost utilizate pentru răscumpărarea anticipată a obligațiunilor în valoare de 1 miliard de euro.

Problema? E simplă și gravă: obligațiunile răscumpărate aveau rate de dobândă mai mici. Dobânzile lor erau de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026. „Statul român, în contextul măsurilor de austeritate, a optat pentru înlocuirea unei datorii ieftine cu una costisitoare.”

„Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și contribuie la majorarea taxelor pentru cetățeni”

Florin Cîțu afirmă că „nu există o justificare rațională” pentru această „operațiune inadvertentă” și acuză guvernul pentru creșterea falsificată a deficitului bugetar și a viitoarelor impozite ale populației.

„Exact când comunică populației că „nu sunt fonduri suficiente”, „trebuie să facem sacrificii” și „trebuie suportate prețuri ridicate”.

O astfel de decizie nu are justificare economică plauzibilă.

Mai mult, dacă guvernul susține public că dobânzile la credite scad și vor continua să scadă, putea aștepta până în 2026 pentru a contracta credite mai ieftine, plătind ulterior obligațiunile vechi.

Întrebarea adresată guvernului: cine a aprobat această decizie controversată, prin care Ministerul Finanțelor amplifică artificial deficitul bugetar și, implicit, taxele viitoare ale cetățenilor?”

„Statul gestionează ineficient fondurile publice într-o operațiune nejustificată economic”

Fostul premier susține că au existat persoane care au beneficiat financiar de pe urma acestei inițiative „nejustificate economic”.

„Nu poți cere românilor să suporte taxe și prețuri mai mari, în timp ce statul arde ban public fără o justificare economică solidă. Dacă, însă, unii au avut de câștigat personal din această tranzacție, atunci aceasta ar avea sens.”

Imagine: Mediafax

Analiza autorului:

• Politicile fiscale ale guvernului Bolojan au fost ineficiente. Creșterea taxelor și TVA-ului nu a avut efectul scontat asupra veniturilor bugetare, deoarece consumul a scăzut
• Majorarea TVA, o măsură nereușită a guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Reducerea TVA-ului în 2014-2015 a generat creșteri ale încasărilor fiscale. Lecția e clară și simplă!”
• Executivul a depus proiectul de lege care interzice combinarea pensiei speciale cu salariul de la stat. Pensionarii cu statut special beneficiază în continuare de pensii speciale, fiind scutiți de reformă.