Toată Europa urmărește evoluțiile legate de planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu figurează în aceste inițiative sau negocieri, deși – așa cum a fost ilustrat și prin celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval, la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de conflictul de la frontieră.

Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și specializat în domeniul serviciilor de intelligence, a explicat, într-o analiză pentru GÂNDUL, de ce România – având cea mai lungă frontieră cu Ucraina, o comunitate românească semnificativă și vulnerabilă în statul vecin – nu este prezentă în negocierile de la Geneva referitoare la planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul director al SIE afirmă că, deși pentru România importanța este una imediată, țara noastră nu a fost considerată vreodată ca un actor principal și, implicit, nu a fost inclusă în această dezbatere.

Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești pe meniu”

Situația actuală, generată de contextul internațional și poziția României, ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pentru securitate națională al președintelui Carter, care spunea că nu doar apartenența contează, ci și modul în care fiecare țară își valorifică oportunitățile.

„Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu este suficient. Esențial este să fiți la masa negocierilor. Pentru că dacă nu ești la masă, ești pe meniu,” a declarat Brzezinski, iar Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, povestește că nu a uitat această afirmație.

Planul lui Trump generează controverse. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine în Elveția

• Potrivit informațiilor din presa internațională, situația devine tot mai complicată – în timp ce Donald Trump își amenință adversarii politici printr-un ultimatum către Zelenski de a adopta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un proiect paralel pentru Ucraina. (Detalii complete AICI)

De asemenea, discuțiile între reprezentanții UE, SUA și Ucraina privind planul de pace vor avea loc duminică în Elveția, relatează DPA, citând surse din guvernul Germaniei.

Volodimir Zelenski a confirmat că a aprobat compoziția delegației ucrainene pentru negocierile din Elveția și a emis toate directivele necesare.

Silviu Predoiu: „România a fost doar un executor fidel al deciziilor de la Bruxelles”

• Viitorul securității regionale, negociat fără implicarea României?

„Pentru România, urgența este una de moment. Dacă marile puteri avansează cu planuri fără noi, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că securitatea regională, inclusiv a noastră, s-a decis fără participarea noastră. De aceea, România trebuie să își clarifice poziția: dorim o pace, chiar și inechitabilă, dar cu garanții solide? Sau preferăm un război prelungit la frontieră? Evitarea răspunsului clar nu reprezintă o soluție. Este doar o modalitate de a rămâne marginali. România a fost mereu un executor fidel și necondiționat al deciziilor venite de la Bruxelles sau Washington, atâta timp cât acestea erau conforme cu interesele naționale.

acum, când cele două centre de putere nu mai convenc, se încearcă o soluție de compromis, pentru a nu contrazice pe nimeni, chiar dacă această atitudine nemulțumește majoritatea. Este dificil să fii invitat la discurs dacă ani la rând ai acceptat orice propunere fără să prezinți propria poziție. Având în vedere lungimea frontierei cu Ucraina, comunitatea românească vulnerabilă în statul vecin, e absurd să se afirme că poziția României în conflictul ucrainean este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franței.

Da, acceptăm și respectăm poziția Uniunii Europene, dar numai după ce am negociat și am obținut garanții ferme, reflectând interesele naționale. Pentru acest lucru, este nevoie de politicieni integri și competenți, nu de incompetenți sau inactivi. România trebuia să-și pună o voce clară și articulată, bazată pe propriile nevoi de securitate și responsabilitățile regionale. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, nu a fost invitată și nici consultată,” a explicat generalul (r) Silviu Predoiu.

„O pace inadecvată pentru a împiedica un război declanșat oricând”

• Care sunt alternativele actuale la o pace echitabilă?

„Am subliniat de mai multe ori: o pace justă, dacă a fost vreodată realizabilă, astăzi cu certitudine nu mai este. Singurele opțiuni reale sunt, din păcate, o pace nedreaptă sau un conflict prelungit, cu risc de extindere într-un război continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziția Statelor Unite trebuie înțeleasă în contextul strategic general. Administrația Trump, adoptând un stil pragmatic și pragmatic, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un conflict care poate deveni de neoprit.”

Și dacă SUA își asumă responsabilitatea pentru o pace incompletă, trebuie să-i permitem să procedeze în acest sens, fiind în acord cu ceea ce și-ar dori și Uniunea Europeană, dar nu poate admite deschis, din cauza angajamentelor asumate în mod pripit de liderii săi – în special cele privind „susținerea până la capăt”. Ucraina poate și trebuie sprijinită în continuare, dar acest sprijin nu trebuie să însemne numai continuarea războiului. Poate include și eforturi de pace.

Liderii europeni sunt motivați de intenții bune, dar trebuie să accepte că deciziile finale aparțin Ucrainei

Europa poate interveni ulterior, gradual, cu ajustări – așa cum face obișnuit – iar eforturile financiare comune trebuie orientate spre reconstrucția Ucrainei, nu spre prelungirea unui conflict devastator. Nu este un scenariu ideal, dar în acest moment, idealismul nu mai face parte din listă.
Înțeleg că propunerea lui Trump nu este ușor de adoptat – mai ales după ce liderii europeni, în colaborare cu administrația Biden, au blocat în martie 2022 negocierile de pace de la Istanbul – negocieri care ar fi oferit Kievului condiții mult mai favorabile decât cele actuale. Și, mai important, ar fi evitat aproape jumătate de milion de victime ucrainene, ucise sau grav rănite în conflictul care a urmat.

Este posibil ca, în încercarea de a salva timpul, statele europene să discute acum în cadrul G20 un plan alternativ sau un cadru de negociere paralel, pentru a câștiga timp și pentru a ajuta Ucraina să evite cedări dramatice. Liderii europeni sunt, evident, motivați de bune intenții, dar trebuie să accepte că decizia finală aparține ucrainenilor, nu lor. În plus, realitatea de pe teren relevă multe: doar luna trecută, 21.000 de soldați ucraineni au dezertat, iar sondajele de opinie indică o creștere continuă a celor dispuși să accepte o pace negociată, chiar și cu pierderi teritoriale. Nu trebuie ignorate aceste semnale,” a explicat fostul director al SIE.

„Confruntarea celor două perspective opuse asupra sfârșitului războiului”

• Planul de pace se transformă în Trump versus Europa

„Nu asistăm doar la o divergență între Washington și Bruxelles, ci la o confruntare a două viziuni fundamental diferite asupra încheierii conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și consecințele sale. Statele Unite, prin administrația Trump, par dispuse să impună o pace nedreaptă, pentru a opri conflictul și a evita o escaladare dificil de controlat. Europa, în schimb, oscilează între demonstrații de principiu și acțiuni concrete, fără a avea curajul de a prezenta o soluție clară.

De aici și percepția unei „confruntări Trump versus Europa”. Însă, în realitate, nu vorbim despre o coliziune directă: cele două părți acționează în paralel. Europa reacționează confuz, blocată în propriile angajamente asumate în 2022, în timp ce Statele Unite, libere de obligații față de administrația Biden, fac propriile decizii,” a concluzionat Silviu Predoiu, fost director al SIE.

SUA: „Dacă Ucraina nu acceptă planul de pace actual, următorul va avea condiții mult mai dure”

Statele Unite au avertizat aliații europeni că, în cazul în care Ucraina nu va accepta planul de pace propus de Donald Trump, se vor aplica condiții și mai dure, relatează The Guardian.

Anterior, Daniel Driscoll, noul reprezentant american pentru Ucraina, a declarat ambasadorilor statelor membre NATO că „orice înțelegere nu este perfectă, dar trebuie realizată cât mai curând.”

Planul secret al lui Trump: dezvăluiri din spatele ușilor închise

Administrația Trump a lucrat în mare secret, în consultare cu Rusia, la elaborarea unui plan pentru încheierea războiului din Ucraina, au afirmat oficiali americani și ruși pentru Axios. Documentul de 28 de puncte este inspirat din succesul fostului președinte Trump în facilitarea unui acord în Gaza.

Trump a propus un plan în 28 de puncte, dezvoltat în secret de către oficialii executivului american timp de câteva săptămâni, în consultare cu trimișii Rusiei, inclusiv Kirill Dmitriev, și oficiali ucraineni, după cum a fost revelat de un oficial de rang înalt.

Conform NBC News, din partea SUA la elaborarea planului au fost implicați trimisul special Steve Whitkoff, vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele președintelui, Jared Kushner.

• Planul vizează garantarea securității ambelor părți, pentru o pace durabilă, a declarat un oficial NBC News, și include elemente esențiale pentru obținerea unui acord de durată pentru Ucraina.
• Planul american pentru încetarea conflictului presupune concesii din partea Kievului, precum limitarea capacităților militare și concede teritoriale.
• Propunerea americană prevede renunțarea Ucrainei la NATO pentru o perioadă și restricții privind desfășurarea forțelor internaționale de menținere a păcii, conform The Wall Street Journal.
• Rusia va prelua controlul asupra regiunii Donbas în schimbul unei chirii plătite de Ucraina, conform Telegraph.
• Conform oficialilor, planul implică predarea de către Ucraina a întregii zone estice a Donbasului, inclusiv a terenurilor controlate de autoritățile de la Kiev, și garanții pentru neagresiune din partea Rusiei, garantate prin lege.

Întrebări despre stabilitatea planurilor pentru Ucraina

Planul american în 28 de puncte, dezvoltat în discuții secrete între SUA și Rusia, a reamintit temerile legate de excluderea Ucrainei din procesul decizional privind propriul viitor. Acordul implică cedări teritoriale și restricții asupra armatei ucrainene, precum și limitarea desfășurărilor militare străine în țară. În plus, Ucraina va putea negocia garanții de securitate din partea SUA și UE pentru menținerea oricărui armistițiu.

Reprezentanții ucraineni au respins planul, iar Rusia a negat cunoașterea acestuia. Donald Trump nu a făcut declarații oficiale despre acord, dar a spus recent lui Vladimir Putin: „Lasă-mă să rezolv nebunia războiului tău.”

Colaj foto: Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Semnificația pentru România și Europa a planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Fostul șef al spionajului românesc și un fost consilier prezidențial explică pentru Gândul: „Este despre evitarea unei catastrofe totale” / „Bucureștiului îi va fi tot mai greu să recunoască realitatea”
• Analiza pentru Gândul a celor patru piloni ai planului secret de pace al lui Trump: „Este un moment critic pentru România” / „Poate însemna sfârșitul carierei politice a lui Zelenski”
• Pace în Ucraina. Planul lui Trump – Reprezintă o întâlnire între reprezentanții Ucrainei, UE și SUA la Geneva pentru discuții despre soluții de pace