Valul de seisme a fost cauzat de o rocă topită care a fost pompat timp de trei luni printr-un canal subteran.

Specialiștii au utilizat fizica și inteligența artificială pentru a identifica cauza precisă a celor 25.000 de seisme. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat modelele asociate, informează BBC.

Dr. Stephen Hicks de la UCL afirmă că această combinație între fizică și învățare automată poate contribui la anticiparea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat concluziile în revista Science.

Seisme în Santorini: Ce s-a întâmplat

Activitatea seismică a debutat în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Zona a înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0.

Numerosi turiști au părăsit Santorini. Localnicii se temeau că vulcanul subacvatic Kolumbo din apropiere ar putea erupe. Alții considerau că cele 25.000 de seisme reprezintă un semnal premergător unui cutremur mai puternic.

În 1956, aceeași regiune a fost afectată de un seism distructiv cu magnitudinea de 7,7. Frica populației locale era justificată de această amintire.

Harta tridimensională

Oamenii de știință au realizat o hartă 3D a scoarței terestre din jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice pentru fiecare tremurat în parte.

Au analizat mișcarea și tensiunea din crustă. Aceasta a condus la crearea unui model detaliat al roiului seismic, proces care a durat mai multe luni.

Echipa a descoperit că evenimentul s-a generat prin mișcarea orizontală a magmei. Rocă topită s-a deplasat din sub Santorini și Vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri.

Magmă topită

Canalul se află la peste 10 kilometri adâncime în apele mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin crustă ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice.

„Intruziunile de magmă” au perforat straturile de rocă, declanșând miile de seisme înregistate în Santorini.

Anthony Lomax, principalul autor al studiului, explică: „Seismele funcționează ca instrumente adânci în Pământ, care transmit informații”.

Seisme în Santorini: Funcționare

Specialiștii au analizat modelul generat de cele 25.000 de seisme într-un model 3D al Pământului. Modelele indică o potrivire perfectă cu mișcarea orizontală a magmei.

Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal în interiorul crustei. Fiecare seism a oferit date despre această mișcare.

Cercetătorii au utilizat inteligența artificială pentru a examina aceste date, identificând tipare pe care analiza clasică le-ar fi ratat.

Activitatea s-a oprit?

De moment, activitatea seismică din Santorini s-a potolit. „Magama rămâne la peste 8 kilometri adâncime în scoarță”, afirmă dr. Hicks.

Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Totuși, având în vedere încetarea activității, specialiștii sunt aproape siguri că scurgerea magmei s-a blocat și s-a răcit adânc în crustă.

În ciuda acestui fapt, vulcanul poate intra în faze de activitate prelungite, care pot dura mulți ani. Activitatea recentă a vulcanului din sud-vestul Islandei demonstrează acest lucru.

Previzionarea erupțiilor

Utilizarea inteligenței artificiale în combinație cu fizica de bază ar putea revoluționa monitorizarea și anticiparea activităților vulcanice. Acest demers ar putea spori siguranța locuitorilor din zonele seismice active.

„În final, această metodă poate deveni un instrument avansat de prognoză”, afirmă dr. Hicks. Ori de câte ori apar seisme, „datele pot fi utilizate pentru a estima cu precizie cauza probabilă”.

Cercetătorii menționează că această tehnică poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare serie de seisme devine o ocazie de a înțelege comportamentul magmei mai bine.