Bolojan reduce pensiile românilor în timp ce Ungaria, Polonia și Germania își îngrijesc seniorii și măresc semnificativ veniturile pensionarilor
În Ungaria se va acorda a 14-a pensie. În România, toate pensiile peste 3.000 de lei au fost reduse. În Polonia, pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania, cu 3,73%. În România, prețurile cresc, iar pensiile sunt înghețate. Însă agenda publică se concentrează pe pensiile magistraților, reprezentând doar 0,2% din total, deși sunt o miză politică majoră, în timp ce situația a peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade constant, este ignorată.
În contrast cu România, unde Bolojan a redus și blocat pensiile, Ungaria sub Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania sub Merz intenționează să majoreze veniturile pensionarilor.
Confruntările dintre Bolojan și „specialii” afectează milioane de pensionari
Ilie Bolojan, premierul României
De peste două luni, România se află în centrul dezbaterii privind pensiile speciale ale magistraților. Deși subiectul dominate discursul public, impactul economic real este mai mic decât pare. Din cele 4,69 milioane de pensionari, „specialii” reprezintă mai puțin de 10%. Aici includem toti beneficiarii de pensii și indemnizații speciale, precum militari, veterani sau revoluționari. Rivala lui Bolojan se concentrează asupra magistraților, care beneficiază doar de 0,2% din aceste pensii speciale, adică 0,02% din totalul pensiilor.
Strategia politică implică un război simbolic cu „specialii”, în timp ce alte realizări ale Guvernului Bolojan sunt neglijate. Până în prezent, 1,8 milioane de români au avut pensiile reduse din august, mamele au avut indemnizațiile diminuate, iar studentilor li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost implementate rapid, fără decizii de neconstituționalitate, petiții sau proteste majore.
Tinerii plătesc pentru toate pensiile în prezent
Participanți la celebrarea Zilei Imnului Național, marți, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
În anul precedent, 8,5% din PIB a fost alocat pentru plata pensiilor, dintre care doar 1,2% pentru pensiile speciale.
Contribuțiile angajaților au asigurat doar 6% din PIB, rezultând un deficit de 2,5%, echivalent cu peste 35 de miliarde de lei. În esență, cheltuielile pentru pensii depășesc cu o treime veniturile colectate.
În 2022, în România existau 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. La ritmul actual, până în 2050, raportul se va apropia de unu la unu, adică un angajat va întreține un pensionar.
România are 4,2 milioane de pensionari cu pensii reduse, înghețate și neindexate
Persoane în vârstă protestează în fața sediului Casei de Pensii din București, în timpul unei conferințe despre recalcularea pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Pensiile în România sunt înghețate în acest an, după ce indexarea stabilită pentru 1 ianuarie 2025 nu a fost aplicată. În plus, pensiile vor fi menținute în stare de congelare și în 2026, după anularea indexării de la începutul anului, din cauza deficitului bugetar sever. Statul roman nu va putea majora pensiile și salariile până când deficitul nu scade sub 5%. În acest context, 1,8 milioane de pensionari și-au redus veniturile din august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.
Obsesia coaliției față de pensiile magistraților continuă
Judecători ai Curții Constituționale și lideri ai serviciilor de informații participă la ceremonia de depunere a jurământului de către președintele ales, Nicușor Dan (nevizibil), luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din București. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Chiar și în aceste condiții, coaliția de guvernare nu reușește să se elibereze de obsesia pensiilor magistraților, concentrându-se pe conflictul cu magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat recent că partidul său susține păstrarea legii actuale privind reforma pensiilor magistraților, deși proiectul a fost respins de CCR din cauza lipsei avizului CSM. El a menționat că următoarea țintă a reformei va fi sectorul militar, SRI și structurile de ordine publică, subliniind: „Majoritatea pensiilor de serviciu sunt în zona militară, jandarmi, Poliție, SRI și altele.”
Ce fac vecinii României? Guvernul maghiar anunță o a 14-a pensie
COPENHAGEN, DANEMARCA – 01 octombrie: Viktor Orban, premierul Ungariei, participa la întâlnirea informală a liderilor Uniunii Europene la Palatul Christiansborg din Copenhaga, pe 1 octombrie 2025. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Guvernul maghiar a anunțat, la sfârșitul lui octombrie, că intenționează să implementeze o a 14-a pensie lunară, alături de cea de 13-a, începând cu anul 2026, după un proces treptat de implementare. Anunțul a fost făcut în contextul alegerilor parlamentare din 2026, în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu o competiție electorală strânsă.
Merz propune creșteri de 3,73% pentru pensiile germane, dar opozanții din CDU/CSU se opun planului
18 noiembrie 2025, Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz susține o conferință de presă la Summitul pentru suveranitatea digitală europeană de pe Euref Campus. Fotografie: Kay Nietfeld/dpa
Germania își exprimă preocuparea față de situația pensionarilor, reprezentând o pătrime din populație, adică 21 de milioane de oameni. Coaliția actuală intenționează să majoreze pensiile cu 3,73% de la 1 iulie 2026, conform unui raport privind asigurările sociale pentru 2025, depășind rata prognozată a inflației de circa 2%.
Decizia finală urmează să fie anunțată în primăvara următoarei perioade. În prezent, inflația în Germania a fost de 2,3% în octombrie, comparativ cu 9,85% în România în august. Însă, situația reformei pensiilor în Germania rămâne incertă, deoarece mai mulți parlamentari din CDU/CSU se opun planului de majorare a pensiilor.
Pensiile polonezilor vor crește cu 5% în 2026
WARSAW, POLONIA – 01 iunie: Susținuți de partidul Legii și Justiției, candidatul pentru președinția Poloniei, Karol Nawrocki, participă la seara alegerilor din cadrul celui de-al doilea tur electoral, în Varșovia, pe 1 iunie 2025. Jakub Porzycki / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Pensionarii polonezi au avut parte de vești bune: pensiile s-au majorat cu 5,5% de la 1 martie 2025. Pentru anul următor, președintele Nawrocki a anunțat un proiect de lege intitulat „O pensie decentă”, care promite o creștere a pensiei minime cu cel puțin 150 de zloți (180 de lei) anual.
Așteptările indică o pensie medie de peste 700 de euro (3.500 de lei). Nawrocki a subliniat că, în contextul secolului XXI, pensia minimă ar trebui să fie cel puțin 2.000 de zloți, adică în jur de 470 de euro. Polonia beneficiază de măsuri suplimentare, precum a 13-a pensie, o plată unică egală cu pensia minimă și o a 14-a pensie anuală, ambele fiind beneficii garantate pentru pensionari.
Estimările guvernului polonez indică că indexările și plățile suplimentare vor costa aproximativ 22,8 miliarde de zloți, adică circa 5,37 miliarde de euro.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bolojan inițiază un nou proiect de lege pentru pensiile magistraților. Fost membru CSM: Premierul pregătește din nou măsuri susceptibile să afecteze pensiile magistraților.
În timp ce Bolojan menține sistemul de pensii al românilor într-o stare de blocaj, Germania crește beneficiile pentru pensionari. Care este motivul pentru care Berlinul reușește și la București nu?
