Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații privind evoluția inflației și a ratelor dobânzilor după ședința de politică monetară a Băncii Naționale a României. El a menționat că eliminarea plafonelor pentru tarifele energetice, creșterea TVA și accizelor – măsuri implementate de Guvernul Bolojan – au generat o creștere a inflației.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a analizat și aprobat Raportul privind inflația pentru luna noiembrie 2025.

Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din cauza:

– eliminării plafonelor pentru tarifele la energie electrică

– creșterii cotei TVA

– menținerii unor niveluri ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite industrii

– continuarea tendinței crescute a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt

„Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din 2025 din cauza eliminării plafonelor pentru tarifele la energie electrică, creșterii cotelor TVA și a nivelului accizelor”, a declarat guvernatorul BNR.

Majorările cotelor TVA din august, conform datelor BNR, s-au transmit în proporție de până la 85% asupra prețurilor. La legume și fructe, creșterea TVA nu s-a reflectat în prețuri. La energie electrică și gaze naturale, creșterile au fost mai pronunțate decât cele anticipate. O evoluție similară a fost observată și la combustibili, unde aproximativ jumătate din creșterea de prețuri determinată de majorarea TVA s-a resimțit la pompe, iar bunurile alimentare procesate au avut o tendință similară. Un factor care temperază de câțiva ani creșterile de prețuri este tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv din cauza înghețării veniturilor în sectorul public. Creditele pentru consum și cele pentru locuințe sunt singurele a căror evoluție rămâne pozitivă și vizibilă.

„Eliminarea plafonelor pentru tarifele la energie electrică în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. După aceste creșteri, prețurile și tarifele medii pentru consumatorii casnici și prețurile en gros pentru energie electrică indică faptul că nivelul tarifelor se aliniază la mediul pieței, fără a fi nevoie de majorări suplimentare.”

– Creșterea absorbției fondurilor europene poate reprezenta o sursă importantă de impuls pentru economie. La nivel teoretic, economia românească se află printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, fiind în multe aspecte cea mai slabă.

Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă aproape neîntreruptă, cu o ajustare semnificativă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale)

Guvernatorul BNR despre Produsul Intern Brut:
„Este important să evităm recesiunea. Ne străduim să depășim un ciclu economic repetitiv. Luptăm pentru reducerea inflației, menținând în același timp nivelul ratei dobânzii. Nu anticipăm o perioadă de două luni cu creștere negativă.” Mugur Isărescu a mai menționat că „inflația va rămâne în jur de 9%, dar va înregistra o scădere semnificativă ulterior.”

– În prezent, mediul politic și social în țară este tensionat, iar aceste condiții influențează creșterea prețurilor peste estimările noastre din vară.

PROPUNERE AUTOR:

Datoria externă a României a înregistrat o creștere de +18 miliarde de euro în 2025, atingând o povară totală de 221 de miliarde de euro, echivalentă cu aproape 60% din PIB.

BNR se menține în prim-planul presei internaționale prin decizia de a păstra dobânda la 6,5%. România și Ungaria dețin cele mai ridicate niveluri ale ratelor dobânzilor din Uniunea Europeană.