Economistul Cristian Socol, lector universitar la Academia de Studii Economice (ASE), atrage atenția într-o analiză exclusivă privind criza bugetară a României, care s-a transformat într-un dezastru economic major. Inflația continuă, măsurile fiscale și politicile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan au cauzat cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, avertizează economistul.

Specialistul a analizat evoluția nivelului de trai al românilor din ultimele două decenii, marcate de mai multe cicluri economice. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o reducere a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 5,3% în septembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Ultima lună cu creșteri ale puterii de cumpărare a fost iunie, cu un avans de 1,3%, urmat apoi de scăderi de 2,4% și 5% în iulie și august.

De la perioade de expansiune economică la declin

În primii ani după anul 2000, economia României a cunoscut o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale care au depășit inflația și au dus la creșterea puterii de cumpărare, explică Socol. „În primul deceniu post-2000, progresul economic s-a materializat prin majorări salariale sustenabile, peste rata inflației, ceea ce a dus la creșterea salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație), aproape dublându-se până în 2008.”

Declinul economiei românești a început odată cu criza globală din 2008-2009, menționează economistul. Reducerile salariale din sectorul public, înghețarea veniturilor și creșterea TVA-ului au dus la câțiva ani consecutivi de scădere a puterii de cumpărare: -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară mondială din 2008–2009 a afectat sever România, cu măsuri de reducere și înghețare a salariilor publice.” În 2012, declinul s-a oprit, salariile au fost din nou majorate, iar progresul în puterea de cumpărare a fost treptat reluat. Economistul afirmă că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, indicând o recuperare completă după șase ani de declin.

Inflația și politicile de austeritate au cauzat cea mai semnificativă scădere a nivelului de trai

În anii următori, puterea de cumpărare s-a reambaljat, constituind cel mai rapid avans al salariilor reale din ultimele două decenii. „Între 2015 și 2019, nivelul de trai al salariului mediu s-a dublat.” După această perioadă favorabilă, criza pandemică, criza energetică, conflictul din Ucraina și inflația din 2020-2022 au încetinit această evoluție. Cristian Socol explică faptul că, deși salariile nominale creșteau, majorarea prețurilor a determinat o reducere a salariului real pe tot parcursul anului 2022. Situația s-a ușor îmbunătățit în anul următor, când inflația a început să se temperzeze, iar pe piața muncii s-au înregistrat creșteri salariale de până la +8%.

De asemenea, Socol evidențiază că în acest an, odată cu inflația în creștere și măsurile fiscale și de austeritate, nivelul de trai a scăzut semnificativ în ultimele trei luni, impulsionând o reducere drastică a consumului. Astfel, România a consemnat cea mai accentuată diminuare a puterii de cumpărare în ultimii 25 de ani și poziția secundă în Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat.

„Reversul trendului s-a produs în 2025: inflația continuă, politicile fiscale restrictive și măsurile de austeritate au dus la o nouă scădere a salariilor reale. În ultimele trei luni, puterea de cumpărare a înregistrat o cădere drastică, generând o explozie a nivelului de consum.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Datoria externă a României a crescut semnificativ în 2025, atingând +18 miliarde de euro față de începutul anului, ajungând la o datorie totală de 221 miliarde de euro, aproximativ 60% din PIB.

Alte promisiuni, aceleași discursuri: Bolojan afirmă că „TVA-ul și alte taxe nu vor fi majorate anul viitor, dacă vom construi un buget solid.”