Un singur loc de muncă nu mai asigură o existență prosperă în România. În Maramureș, aproximativ 15% dintre angajați au mai multe surse de venit, însă nu toți urmăresc constant activități extra, mulți fiind motivați de veniturile insuficiente pentru a ține pasul cu majorările de prețuri din ultima perioadă.

O ușoară reducere a inflației nu încetinește creșterea prețurilor, iar românii optează pentru muncă suplimentară pentru dezvoltare personală sau pentru a asigura un nivel de trai mai confortabil.

Este cazul Alinei, angajată într-o agenție imobiliară renumită din Baia Mare. Aceasta a acumulat experiență internațională muncind în străinătate și călătorind. Dorința de a rămâne activă a determinat-o să accepte un al doilea loc de muncă, uneori chiar și o a treia, pentru a obține un venit meritat.

„Lucrez în două școli de șoferi și, ocazional, am un al treilea job ca lector formator într-un centru de excelență din Baia Mare. Toate se combină pentru că atunci când faci ceea ce-ți place, nu simți că muncești. Este ca și cum totul este natural”, a explicat ea, conform Observator.

O situație particulară, dar nu singulară

Totuși, situația nu este generalizată. În Maramureș, circa 15% dintre cei angajați au multiple surse de câștig, însă nu toți activează constant, pentru mulți motivul fiind veniturile care nu acoperă creșterile de costuri recente. Alți angajați lucrează în plus pentru a menține un standard de trai realizabil doar dintr-un salariu.

„Astăzi, toți doresc să fie în pas cu moda sau să aibă cel mai nou telefon … Cred că mulți tineri își asumă mai multe joburi pentru că nu obțin un venit suficient de mare din familie”, a afirmat un localnic.

Când a fost întrebată despre sfaturi pentru tinerii care oscilează între mai multe joburi, Alina a recomandat: „Să nu se plafoneze și să se îndepărteze de locurile unde energia nu le este benefică”.

Sociologii susțin că pentru a face față la două joburi, nu volumul activităților contează, ci lipsa pauzelor între ele.

„Dacă o persoană simte sens, control și satisfacție în ceea ce face, creierul activează mecanisme de adaptare benefice, numite ‘eu-stres’. Însă dacă se instalează oboseala cronică, lipsa somnului, burnout-ul sau conflictele între roluri, acest proces devine ‘di-stres’, având efecte negative, ceea ce poate conduce la probleme psihice”, a explicat psihologul Cecilia Ardusătan.

Doar 12 ore de muncă pe zi

Conform studiilor, pentru aproape 40% dintre angajații cu multiple surse de venit, al doilea job contribui cu 20-30% din salariul principal, iar 13,4% realizează dublarea veniturilor totale. Pentru 4,3%, activitatea de weekend sau part-time este mai bine plătită decât jobul principal. În România, legislația permite angajaților să lucreze până la 40 de ore săptămânal.

„Recomandările europene sugerează ca durata maximă de lucru zilnică să fie de 12 ore. În legislația românească nu există această limitare, decât în cazul aceluiași angajator. Unele state europene au redus norma de bază la șase sau opt ore. În România, norma standard rămâne de opt ore”, a precizat inspectorul șef al ITM Maramureș, Dragoș Năcuță.

Recomandarea principală: cele mai populare oportunități de angajare în România. Care este oferta pentru tinerii fără studii superioare