Mulți s-au întrebat, astăzi, ce semnificație are omagierea lui Grigore Alexandru Ghyka, ultimul domnitor al Moldovei, la Palatul Cotroceni. Unele opinii au criticat Guvernul din București pentru că încearcă să evidențieze contribuțiile franceze, iar faptul că Grigore Ghica a înființat Jandarmeria română, în urmă cu 175 de ani, după modelul francez, a fost perceput ca o inițiativă „forțată“, dar adecvată.

Să remarcăm că apropiată personalitate din sfera politică de președintele Emmanuel Macron este Dacian Cioloș, fost premier, fost consilier la Cotroceni pentru fostul președinte interimar Ilie Bolojan și un susținător activ al lui Nicușor Dan.

Întâmplător sau nu, unul dintre urmașii domnitorului, Mihai Ghyka (video), prezent astăzi la ceremonia de la Palatul Cotroceni, a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, în cadrul Guvernului condus de Cioloș.

Mihai Ghyka a fost implicat în controversatul „Scandal al Cumințeniei Pământului” (sculptura lui Constantin Brâncuși), care a generat dezbateri legate de achiziția operei de artă de către statul român, în condițiile în care s-a derulat o campanie de strângere de fonduri, iar la final sculptura a fost cumpărată cu fonduri guvernamentale.

În această situație, „Gândul“ a consultat mai mulți istorici pentru a explica semnificația acestei repatrieri a rămășițelor ultimului domnitor moldovean. Conform experților, întoarcerea oricărui domnitor în patria sa trebuie interpretată ca „o realizare deosebită“

Adrian Niculescu: „Este o personalitate merituoasă“

„Ca istoric, consider sincer că această acțiune reprezintă un omagiu adus istoriei României. Nu există alte explicații. Nu cred că are un sens ascuns sau un mesaj subtil. În fond, figura lui Alexandru Grigore Ghyka, Ghyka de Moldova, reprezintă o prezență pozitivă în istoria noastră. A fost o personalitate care, în limitele epocii, a realizat lucruri bune. Este un domnitor cu merite. Are vederi liberale și a salutat Revoluția din 1848.”

„Un moment omagial al Jandarmeriei, care dorește să-și spele păcatele“

Specialistul menționează că evenimentul pare mai mult o inițiativă „pentru a omagia Jandarmeria română“.

„Este vorba despre 175 de ani de activitate a Jandarmeriei. Nu trebuie să interpretăm simbolistică sau mesaje ascunse. Este o manifestare a Jandarmeriei care dorește să își construiască o imagine de mândrie. (…) Din 1949, Jandarmeria s-a transformat în forțe de securitate, revenind la denumirea inițială în ianuarie, după Revoluție. (…) Chiar dacă de atunci au trecut peste 35 de ani, iar mulți dintre cei din 1989 nu mai sunt în activitate, Jandarmeria trebuie să-și asume anumite greșeli din perioadele anterioare. La ceremonia de astăzi, în fața Sălii Unirii, sunt uniforme reprezentative. Astfel, Jandarmeria își încearcă să își refacă imaginea. Acest lucru nu are legătură directă cu domnitorul, ci cu propria instituție“, explică Adrian Niculescu.

„Această personalitate este merituoasă“

„Au fost scoși în evidență și membrii familiei Ghyka. Personal, nu sunt sigur că de 35 de ani există intenția de a-l reînhuma oficial. Nu cred! (…) Între timp, a avut loc această aniversare și s-a considerat momentul potrivit. Această persoană are merite importante. Mult mai mari decât ale lui Mihai Sturza, care a fost anterior și s-a opus Revoluției din 1848. Ghyka era un om cu vederi liberale, provenind dintr-o familie boierească. El a susținut Revoluția din 1848. A fost un personaj promotor al relației de relaxare și reconciliere între revoluționari și guvern.“

Mihai Manea: „O modalitate de a celebra eroii naționali“

Opinia sa este susținută și de alți specialiști în domeniu.

Mihai Manea, profesor de istorie și doctor în relații internaționale și studii europene, a declarat pentru „Gândul“: „Repatrierea oricărui domnitor în patria sa reprezintă o reușită remarcabilă. Aducem în țară membri ai familiei regale. Decizia președintelui de a depune sicriul cu rămășițele lui Ghyka este un gest foarte apreciat, o formă de omagiu față de eroi.“

El consideră că România traversează acum o nouă etapă istorică, iar astfel de ceremonii pot fi mai puțin accesibile sentimentelor colective.

„Din perspectiva mea, orice istoric va analiza perioada post-electorală va observa că România a intrat într-o epocă diferită. Este o schimbare modernă, în ton cu prezentul, iar vechiul context al secolului al XIX-lea, atunci când Ghyka era o personalitate, nu trebuie confundat. Relația privilegiată cu Franța a fost mereu una de importanță pentru români. Am fost mereu în relație apropiată cu Franța. N-aș face confuzie între epoci.“

Adrian Cioroianu: „Statul român, implicat doar prin Jandarmerie. Legătura cu Franța este redusă“

Fostul ministru al Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu, a spus: „Este posibil ca această inițiativă să fie o acțiune memorială a statului, menită să repatrieze foști lideri, precum Carol al II-lea sau Titulescu. Însă, după cum s-a observat, această ceremonie este organizată de familie și Jandarmerie, iar implicarea statului este limitată la Jandarmerie. (…) Nu văd o legătură directă cu Franța, nu omagiem francezii, ci doar Jandarmeria Română.“

Referitor la afirmația că Alexandru Grigore Ghyka ar fi fost impus de influențe turcești și rusești, istoricii consideră că această acuzație este nerelevantă, întrucât toți domnitorii perioadei respective au fost numiți sub influențe externe, până la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza de către boieri.

Sfaturi ale autorului:

Un moment istoric de restituire morală. Rămășițele ultimului Domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, sunt readuse în țară în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, sub patronajul președintelui Nicușor Dan.

Ion Cristoiu evidențiază aspectele mai puțin cunoscute ale evenimentului: „Grigore Ghica a fost un domnitor impus de ruși. Nicușor Dan și noi îl reabilităm acum ca pe o figură exemplară pentru vremurile de astăzi.“