Căderea Zidului Berlinului: sfârșitul unei epoci și simbol al libertății mondiale. În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Zidul Berlinului a căzut, marcând un moment istoric remarcabil. Acest eveniment a reprezentat o renaștere pentru germani, încheind perioada lungă de divizare după cel de-al doilea Război Mondial. După 28 de ani de separare forțată, familiile și prietenii și-au împlinit visul de a se reuni, fără ziduri sau bariere fizice. În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Cortina de Fier s-a prăbușit, schimbând pentru totdeauna direcția istoriei mondiale.

Ronald Reagan a pledat pentru demolarea Zidului Berlinului în 1987

„Domnule Gorbaciov, dezmembră zidul”, a afirmat în 1987 fostul președinte american Ronald Reagan, într-un discurs susținut în cadrul unei vizite oficiale în Berlinul de Vest.

La doar doi ani distanță, în 9 noiembrie 1989, cel de-al treilea regim comunist din Europa a fost înlăturat, împreună cu unul dintre simbolurile dictaturii totalitare – Zidul Berlinului, care despărțea partea estică controlată de comuniste de zona vestică sub tutela occidentală.

„La ziua prăbușirii Zidului Berlinului, « Scânteia », publicația oficială a partidului, începe cu discursul lui Ceaușescu”

GÂNDUL a discutat cu istoriciana Lavinia Betea pentru a analiza impactul căderii Zidului Berlinului asupra populației și a altor revoluții din Europa Centrală și de Est. Scriitoarea Lavinia Betea a comentat evenimentele din România și ce făceau soții Ceaușescu în același timp în care în Germania Zidul Berlinului era distrus și se deschidea o cale spre libertate.

„Căderea zidului Berlinului simbolizează, după cum spuneați, începutul sfârșitului regimurilor comuniste în Europa. Evenimentul, capturat de media și martorii oculari, transmite entuziasmul și exultarea mulțimilor din Est și Vest, care au acționat și au asistat la prăbușirea unui simbol al Războiului Rece. Este un fenomen vizibil, pozitiv, captând atenția ziariștilor și a publicului larg.”

În spațiul public românesc, evenimentul pare a fi fost perceput mai mult prin prisma presei străine. Am consultat notițele din arhive și presa din noiembrie 1989, evidențiind că întreaga țară se pregătea de Congresul al XIV-lea al Partidului, programat în mai puțin de două săptămâni, iar presa de stat relata succesele și progresele campaniei de susținere a regimului Ceaușescu.

Exemplul cel mai relevant: în ziua căderii Zidului Berlinului, « Scânteia » deschide cu discursul lui Ceaușescu la reuniunea organizației municipale de partid București, sigilată cu declarația de realegere unanimă. Restul textului acoperă conferințele județene organizate în același scop. Nu există documente care să arate reacțiile liderilor români la vestea evenimentului. În agenda lui Ceaușescu, zilele de 9 și 10 noiembrie 1989 au fost zile obișnuite, consacrate problemelor organizatorice ale congresului.”

Dincolo de reticența liderilor regimului față de evenimentele din Europa, percepția asupra căderii Zidului Berlinului și semnificațiile sale, după trecutul unui timp, reflectă paradoxurile istoriei: în 1989, evenimentul a fost perceput mai mult ca o situație locală berlineză, însă astăzi simbolizează începutul sfârșitului comunismului în Europa. Zidul, ca simbol, vorbește despre divizarea lumii în două „lagăre” în conflict de aproape patru decenii în Războiul Rece.

Zidul Berlinului, poreclit și „ zidul rușinii”, simboliza diferențele economice și politice

Lavinia Betea afirmă că, deși s-a intenționat ca data de 9 noiembrie – ziua prăbușirii Zidului Berlinului – să devină ziua națională a Germaniei reunificate, această dată coincide cu un masacru din perioada nazistă, evocând astfel un eveniment tragic din istoria Germaniei.

Historianca relatează un fapt emoționant: peste cei 155 km de zid, construiți în interiorul Berlinului, au fugit, în timp, circa 5.000 de est-germani, iar alții și-au pierdut viața sub gloanțele grănicerilor. Această realitate accentuează preferința oamenilor pentru libertate și pentru lumea liberă, în fața riscului de moarte.

Întrebarea puse de Lavinia Betea, dacă oamenii apreciau mai mult condițiile din „lumea liberă” decât viața în regim autoritar, încă provoacă fiori, chiar și după peste trei decenii, ilustrând profunditatea simbolismului și impactului evenimentului.

„În cei 28 de ani de existență (1961-1989), Zidul Berlinului a fost mai mult un simbol al diviziunii Germaniei, decât al diviziunii Europei sau lumii. Căderea sa a prefigurat reunificarea celor două Germanii. Chiar plutind dincolo de acest eveniment, s-a dorit ca 9 noiembrie să devină ziua națională a Germaniei, însă această dată coincide cu un masacru nazist. În plus, efectul principal al prăbușirii zidului a fost faptul că granițele dintre Est și Vest s-au făcut imposibile de controlat.n

Deși în 1989, Ungaria ridicase deja restricțiile la frontiera cu Austria, un flux de „turiști” – peste 13.000 de est-germani – s-au îndreptat spre Ungaria și, de acolo, prin Austria, spre Vest, în special în Germania de Vest. Schimbările provocate de perestroika sovietică și negocierile între Washington și Moscova privind reducerea înarmării și încetarea Războiului Rece au impulsionat dorința de reunificare a Germaniei. Zidul, numit și „ zidul rușinii”, simboliza diferențele transmise între cele două sisteme sociale și economice – comunist și democratic.”

O dovadă a semnificației sale simbolice și a memoriei colective o constituie „pietrele din Zid”, vândute ca suveniruri și expuse în diverse locații din Berlin. Istoria explicată tinerelor generații subliniază efectele pozitive ale acestor evenimente istorice, interpretate ca pași spre libertate și progres.

Ce a fost motivul care a declanșat prăbușirea Zidului Berlinului?

Lavinia Betea povestește despre „picătura care a umplut paharul” și care a precipitat căderea zidului german. Evenimentul ce a declanșat această schimbare a fost rezultatul nemulțumirilor acumulată din cauza divizării țării. În toamna lui ’89, mase imense de oameni protestau în Germania de Est, revendicând unificarea țării. Iar momentul crucial a fost atunci când, după demisia lui Honecker, noul lider promitea vize pentru Germania de Vest, fapt anunțat în mod surprinzător de către noul secretar cu propaganda, în timpul unei conferințe de presă din 9 noiembrie. Această veste a fost aspru receptată, iar est-germanii s-au împleticit spre Zid, în dorința de a profita de promisiunea de libertate. Lipsa unor reacții dure din partea autorităților a fost interpretată ca o capitulare politică, marcând începutul sfârșitului regimului. Această poveste de revoltă reflectă și pentru noi, românii, perioada în care evenimentele din Europa au devenit un catalizator pentru sfârșitul comunismului în țara noastră.

„Totodată, această tehnică a încercat și să evidențieze că, în ciuda remanenței trupei sovietice în estul Berlinului, momentul în care cetățenii au asaltat Zidul a fost o demonstrație a dorinței de libertate și a sfârșitului dictaturii. La acea vreme, Honecker declarase că Zidul va exista încă o sută de ani, iar perspectivele anterioare ale lui Ceaușescu, privind perioada de viață a zidului și inevitabilitatea schimbării, au fost confirmate de aceste evenimente, deși cu întârziere.”

În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Zidul Berlinului s-a prăbușit, ca urmare a unui cumul de evenimente și tensiuni, fiind simbolul începutului sfârșitului regimurilor comuniste în Europa.

A fost începutul sfârșitului comunismului în Europa?

Lavinia Betea explică dacă evenimentul a avut o legătură directă cu Revoluția din decembrie 1989 din România.

„Deși nu a influențat direct evenimentele din decembrie 1989 din România, căderea Zidului Berlinului a fost în același timp o confirmare a începutului sfârșitului sistemului comunist în Europa. La noi, ca și în alte țări, manifestația de la Timișoara a fost detonatorul care a declanșat revoluția și a pus capăt regimului, fiind o picătură care a umplut paharul.”

Chiar dacă nu a avut o influență directă, evenimentul a fost un semnal clar pentru popoarele comuniste că schimbarea era inevitabilă. La fel și pentru români, demonstrația de la Timișoara din decembrie 1989 a fost un catalizator pentru înlăturarea regimului. În ciuda păstrării deciziilor generale ale conducătorilor, predictibilitatea evenimentelor a fost însoțită de speranța unei tranziții pașnice și de sfârșitul unei epoci opresive.

155 de kilometri și 4 metri au separat oamenii de libertate

„Filmul premiat « Viețile celorlalți » remarcabil surprinde atmosfera de supraveghere și control din Germania de Est.”

Prăbușirea Zidului Berlinului a reprezentat un moment seminal al istoriei europene, simbolizând sfârșitul unei epoci de divizare a continentului. Zidul a segregat Germania și Europa între 1961 și 1989. După prăbușirea sa, fragmente din zid au fost amplasate în diverse locuri ale lumii, devenind simboluri ale unității în fața separării.

Istoria fragmentelor originale ale Zidului Berlinului

Cele două piese ale Zidului Berlinului se află în apropierea intrării în turnul de vizitare, una fiind oferită de orașul Berlin ca simbol al **reunificării europene**. După ce au fost relocare de la Potsdamer Platz din Berlin, bucățile au fost expuse publicului în Bruxelles, în Parcul Leopold, la 22 aprilie 2004, cu o zi înainte de aderarea a zece noi state la Uniunea Europeană. A doua parte, dintr-o expoziție organizată în Place du Luxembourg în 2009, marcând cea de-a 20-a aniversare a prăbușirii zidului.

Simbolurile păcii și libertății: bucățile de zid, acoperite cu graffiti și inscripții

Cele două fragmente, donate de orașul Berlin și apoi expuse în diverse locații, au fost mutate în 2021 pentru a fi protejate, ca parte a unui proiect comun de conservare, implicând statul belgian, Regiunea Bruxelles – Capitală și Parlamentul European. După căderea comunismului, artiști din întreaga lume au decorat rămășițele Zidului cu desene ce simbolizează libertatea și progresul.

O bucată din Zidul Berlinului, expusă în Parcul Academiei Române

Fragmentul de zid aflat în patrimoniul Universității Române are o înălțime de aproximativ 4 metri și cântărește 3,5 tone. Bucureștiul devine astfel unul dintre orașele mari care expun parti din Zidul Berlinului, în semn de recunoaștere a luptei pentru libertate și democrație. Evenimentul „Căderea Zidului Berlinului și Revoluția Română din decembrie 1989” a celebrat 30 de ani de la sfârșitul regimurilor comuniste în Europa de Est. Professor Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, spunea în 2019: „Este o mare onoare ca aici, în curtea noastră, să avem un simbol al istoriei mondiale… un simbol dureros, dar și de speranță, pentru că a fost daramat.”

Gorbaciov, liderul care a dezrădăcinat Cortina de Fier

Paradoxal, sfârșitul comunismului în Europa a început la Moscova, odată cu ascensiunea lui Mihail Gorbaciov în 1985. La 54 de ani, el a preluat conducerea URSS cu prioritatea de a reforme și de a revigora economia sovietică, promovând idei reformatoare. Gorbaciov este amintit drept „cel care a deschis fereastra pentru o adiere de aer proaspăt.”

Colaj foto: Mediafax

RECOMANDĂRI:

• Primul oraș din 1945 încoace, Berlinul se pregătește pentru o nouă încercare de asediu din partea Rusiei, cu forțe militare și spitale mobilizate.
• Top 10 cele mai spectaculoase evadări peste Zidul Berlinului, de la trenuri deviate la baloane cu aer cald.
• Zidul Berlinului, amenințat cu dispariția de către dezvoltatori imobiliari.