După primele trei trimestre ale anului, inclusiv măsurile de austeritate și pachetele fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să remedieze criza bugetară. Deficitul național a atins 103 miliarde de lei, reprezentând 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au elaborat motivele pentru care autoritățile nu reușesc să redreseze situația economică.

În ciuda măsurilor de austeritate și a creșterilor de taxe, echilibrul bugetar nu a fost restabilit, iar deficitul a rămas stabil în 2025. România are cel mai ridicat deficit fiscal din Uniunea Europeană, cu infrastructuri nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Datoria publică a depășit 1.000 miliarde de lei și se apropie rapid de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile de relansare economică, guvernul a majorat cheltuielile cu dobânzile. Experții EY au analizat blocajele, vulnerabilitățile și contexte nefavorabile cu care se confruntă România.

Impactul colectării ineficiente de taxe asupra PIB-ului României

România pierde anual miliarde de euro din cauza neeficienței în colectarea taxelor de către ANAF. Deși dispune de instrumente digitale comparabile cu cele utilizate în Letonia, Polonia, Ungaria și Slovacia, decalajul de TVA al țării noastre rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. În ciuda eforturilor de reducere a gap-urilor de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T și introducerea caselor de marcat online au fost implementate lent și suprapuse. În consecință, creșterile de taxe sunt anulate de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu facilitează mediul de afaceri. Percepția firmelor este că beneficiile acestor măsuri sunt direcționate către stat. Cetățenii din România utilizează foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în sisteme de integrare și analiză a datelor”.

România nu investește suficient în capitalul străin

Consultanții fiscali au discutat și despre problema capitalului străin. România importă foarte mult, dar exporturile sunt aproape inexistente, iar politicile incorecte sau lipsa acestora reduc oportunitățile pentru investitorii externi. „Măsurile fiscale nu au fost foarte numeroase. Suntem foarte dependenți de capitalul străin, iar aceștia au fost speriați. România importă capital străin și aproape nu exportă. Lipsa experienței determină investitori să nu fie prezenți în număr mare. Polonezii și ungurii investesc mult peste granițe, fiind susținuți de educație fiscală. Guvernul român ar trebui să ajusteze politicile pentru a atrage investiții și a implica banii și oportunitățile de afară. În acest mod, investitorii vor reveni, iar economia va beneficia de noi oportunități și creări de joburi.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ungurii, bulgarii și chiar frații moldoveni dau exemplul României, iar liderii din aceste țări subliniază problemele noastre. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu: „Situația din România este mult mai gravă decât în Republica Moldova, și acest lucru ne face să ne simțim mai bine.”

Ministrul Miruță susține că va repara economia în timp, însă acest proces va dura cel puțin un an.