Comisia Europeană a aprobat marți rapoartele de extindere pentru anul 2025, care analizează progresul țărărilor candidate la aderare și evaluează stadiul reformelor, stabilind direcțiile principale pentru fiecare stat aspirant.

Cele zece țări incluse în această analiză sunt Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia.

Republica Moldova: evoluție constantă și reforme fundamentale

Chișinăul a progresat constant pe drumul integrării în Uniunea Europeană, consolidând instituțiile democratice și întărind cadrul legislativ: „Moldova a înregistrat avansuri semnificative în pregătirea pentru aderare, întărind statul de drept și alinierea la standardele europene”, afirmă Autoritatea europeană.

În evaluarea oficialilor europeni, se evidențiază „funcționarea stabilă a instituțiilor democratice, alegeri competitive și o administrație publică transparentă”.

În octombrie 2024, Moldova a adoptat o reformă constituțională istorică, înscriind obiectivul de integrare europeană ca prioritate națională, prin referendum organizat în același timp cu alegerile prezidențiale. Planul de preaderare pentru 2025-2029 stabilește principalele direcții de modernizare a statului și apropiere de standardele europene, cu accent pe eficiență, transparență și servicii publice de calitate pentru cetățeni.

Sprijin financiar fără precedent

Uniunea Europeană acordă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, cel mai amplu pachet financiar susținut de UE pentru o țară vecină, plan care, conform Comisiei, „va accelera convergența economică și va aduce beneficii directe populației prin servicii publice îmbunătățite și o economie mai competitivă”.

Moldova și-a diminuat considerabil dependența de energia din Rusia și se apropie tot mai mult de piața energetică a Uniunii Europene. Peste 250 de milioane de euro sunt alocate proiectelor din domeniul energetic în 2025, iar din octombrie, țara face parte din Zona Unică de Plăți în Euro, un pas important către integrarea financiară europeană.

De asemenea, procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor moldoveni este considerat un exemplu de bune practici regionale, iar reformele justiției sunt apreciate pentru transparență și independență, însă sunt necesare resurse suplimentare pentru consolidarea sistemului juridic.

România, partener esențial pentru Moldova

Potrivit Comisiei Europene, „Republica Moldova și România mențin o colaborare excelentă, România fiind principalul partener în domeniile energiei, infrastructurii și educației”, colaborare care sprijină modernizarea și consolidarea securității regionale. De asemenea, „relația trilaterală Moldova-România-Ucraina este considerată un exemplu de coordonare eficientă în transport, securitate și mediu”.

Moldova a devenit prima țară din afara spațiului comunitar care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană, pas care, conform Comisiei, „reafirmă statutul său de partener de încredere și angajamentul ferm față de valorile europene”. Între 2021 și 2025, UE a sprijinit modernizarea forțelor armate moldovenești cu aproape 200 de milioane de euro.

Ucraina: angajament remarcabil, instituții sub presiune

În ciuda conflictului și a problemelor interne, „Ucraina a demonstrat un angajament excepțional pentru integrarea europeană, chiar în condițiile războiului și ale legii marțiale”, relevă evaluarea europeană.

Țara a făcut pași semnificativi în reformele justiției, administrației și protecției minorităților, dar Bruxelles-ul atrage atenția că „independența sistemului anticorupție rămâne fragilă, iar statul de drept trebuie consolidat”.

Comisia Europeană apreciază progresele Ucrainei în implicarea societății civile și protecția minorităților, dar observă că activiștii anticorupție continuă să se confrunte cu presiuni, iar grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele LGBTIQ, nu beneficiază încă de sprijin complet. „Este nevoie de eforturi suplimentare pentru implementarea consecventă a reformelor judiciare și a drepturilor omului”, afirmă oficialii europeni.

50 de miliarde de euro pentru reconstrucție

Între 2024 și 2027, prin programul Ukraine Facility, Uniunea Europeană oferă Ucrainei 50 de miliarde de euro pentru reconstrucție și modernizare. Conform Comisiei, sprijinul financiar este crucial pentru menținerea serviciilor publice, refacerea infrastructurii esențiale și continuarea reformelor economice, în special în domeniile fiscal, vamal și energetic.

Bruxelles-ul evidențiază angajamentul Ucrainei pentru reforme economice majore, în conformitate cu acordurile cu UE și FMI, cu eforturi de adaptare a legislației naționale la standardele europene și de gestionare eficientă a finanțelor publice. Economia Ucrainei a demonstrat o reziliență notabilă, menținând o creștere modestă în sectoare precum agricultura, tehnologia informației și exporturile în Uniunea Europeană.

Dispareț diferențe în pregătirea pentru aderare

Ambele state sunt profund implicate în procesul european, însă nivelul de pregătire diferă evident. Comisia Europeană subliniază că Moldova este „pregătită într-un grad moderat pentru integrarea în piața internă”, în timp ce Ucraina este într-un „stadiu incipient” de conformare cu regulile UE.

Chișinăul se distinge prin stabilitate politică și instituțională, reforme judiciare aplicate consecvent, o economie bine conectată la piața europeană și o gestionare eficientă a fondurilor europene, în timp ce Ucraina, deși rămâne determinată, se confruntă cu presiuni din război asupra guvernanței, vulnerabilități în sistemul anticorupție și o capacitate administrativă limitată pentru a susține ritmul reformelor de aderare.

Avantaj pentru Moldova

Potrivit evaluării autorităților europene, Republica Moldova este mai avansată decât Ucraina pe calea aderării la Uniunea Europeană. Deși ambele țări sunt actori importanți ai extinderii europene, Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete, devenind un model de stabilitate și convergență într-o regiune supusă tensiunilor geopolitice.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE pe 28 februarie 2022, urmată de Republica Moldova pe 3 martie, ambele obținând statutul de țări candidate în iunie același an.