2020 – Anul care a revoluționat percepția asupra vieții, sănătății, drepturilor și libertăților. În acea perioadă, o voce puternică s-a ridicat împotriva sistemului și a măsurilor restrictive implementate de autorități în contextul pandemiei. Această voce a trecut de pe stradă în Parlamentul României și, ulterior, în Legislativul Uniunii Europene. Părea de neoprit, iar această forță extraordinară nu a fost ușor de controlat, chiar și pentru apropiați și colaboratori. În urmă cu un an, era cunoscută drept Salvatoarea României, iar acum și-a păstrat doar cuvântul și discursul.
Diana Șoșoacă, figură și activitate politică
2020 – Diana Șoșoacă, candidat al Alianței pentru Unirea Românească la Senatul României
Pe 6 decembrie 2020, Diana Șoșoacă obținea funcția de senator în România, fiind aleasă pe listele Alianței pentru Unirea Românească. La doar două luni după alegeri, a fost exclusă din partid, fiind acuzată de unii că nu a înțeles regulile jocului politic al demnitarilor statului român, conform declarațiilor deputatului Dan Tanasă, la acea vreme.
„Te agresez sexual, scroafo!”, declarație care a determinat-o pe Diana Șoșoacă să depună plângere la poliție împotriva fostului său șef de partid.
Comparativ între Șoșoacă și Simion
Femeia-politic – S.O.S. România
În noiembrie 2021, Diana Șoșoacă și-a înființat propriul partid – S.O.S. România. Cea mai importantă realizare a formațiunii a fost intrarea în Parlament în 2024, fiind al cincilea partid ca număr de voturi, cu 718.409 de români care au susținut sloganul său. Partidul a avut rezultate bune și la alegerile pentru Parlamentul European, unde Diana Șoșoacă a obținut două mandate, unul personal și unul pentru Luis Lazarus. Totuși, 2024 a fost cel mai bun an pentru cariera politică a Dianei Șoșoacă, dar și începutul declinului.
2024 – Diana Șoșoacă în Parlamentul European
Unele dintre primele persoane îndepărtate de la conducerea partidului au fost chiar soțul său, Silvestru Șoșoacă, acuzat de colaborare cu serviciile secrete, după ce soția sa a depus plângere la autorități. Poliția a emis un ordin temporar de protecție pe numele lui. În timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare, el a încercat să candideze împotriva soției, fiind anchetat pentru falsificarea semnăturilor necesare candidaturii.
„Pentru a salva integritatea unui om și pentru a-l proteja de influențe externe, a fost necesară suspendarea sa din funcție,” a afirmat Șoșoacă în 2024, în timp ce Silvestru a replicat: „Distrugi tot! Ia-ți pastilele!”
Conflictul dintre Șoșoacă și Coarnă
După ce a impulsionat formațiunea către înregistare în legislativul național, Diana Șoșoacă s-a retras la Bruxelles și a cedat mandatul din Parlamentul României, lăsând conducerea grupului parlamentar S.O.S. în mâinile lui Dumitru Coarnă, responsabil pentru coordonarea depuțaților și senatorilor formațiunii.
În vara anului trecut, pe vremea acestea, Diana Șoșoacă impunea porniți pe scena politică națională, dar acum, prezența sa în cadrul formațiunii este aproape inexistentă, iar organizația riscă să devină izolat. Decizia de a anula candidatura sa la prezidențiale a fost motivată de sesizările fostei sale membri, Amalia Bellantoni, acuzând-o de falsificare a tabelului cu semnături.
Judecătoria constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă, considerând-o politician extremist cu opinii pro-ruse, disonant cu valorile democratice și potențial periculos pentru aderarea României la Uniunea Europeană și NATO.
Șoșoacă a reacționat public, acuzând și amenințând toate formațiunile politice implicate în decizie. Liderii altor formațiuni parlamentare au condamnat cu fermitate această hotărâre, considerând-o o încălcare a dreptului său de a candida.
După alegerile parlamentare din 2024, Șoșoacă a obținut un mandat de senator, pe care l-a renunțat în favoarea celui de europarlamentar. În Parlamentul European, a generat scandaluri care au condus la excluderea și penalizarea sa.
În câteva luni, Coarnă a părăsit partidul, într-un scandal legat de limbajul vulgar și atacurile la adresa electoratului suveranist. Într-o intervenție radio, Coarnă a descris scenele cu acuze dure, exprimându-și dezgustul față de comportamentul partenerului său politic, cu puțin timp înainte.
Conflictul între Șoșoacă și Bellantoni
Singura femeie care a reușit să se apropie de Diana Șoșoacă în anii de glorie ai formațiunii S.O.S. România a fost Amalia Bellantoni.
Ambele figura în fotografii din 2021, zâmbind și pozând în avioane, dar în 2024, Șoșoacă a fost exclusă din cursa prezidențială, după sesizările și acuzațiile lui Bellantoni. Celebrele acuzații ale Dianei Șoșoacă par să fi avut impact asupra fostei apropiate. În aceste zile, Bellantoni se confruntă cu probleme legale, fiind cercetată pentru furt, lovire și alte acte de violență, împreună cu soțul ei.
Conflictul între Șoșoacă și Makaveli
N-a avut parte de succes nici cu influencerul Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut sub pseudonimul Makaveli, pe care l-a numit consilier și l-a angajat la Parlament pentru câteva ore în rolul de curier personal pentru senatorul Ninel Peia.
Șoșoacă l-a încercat pe Makaveli, în decembrie 2024, în timpul anchetei legate de trafic de droguri, dar acesta a demisionat în martie. În schimb, Makaveli a fost activ în încercarea de a influența opinia publică, deși a generat conflicte și acuze reciproce cu senatorul și formațiunea sa.
În septembrie 2025, aceștia s-au despărțit, iar Makaveli a acuzat-o pe Șoșoacă de trădare și comportament neadecvat.
Conflictul dintre Șoșoacă și Lazarus
Unul dintre cele mai răsunătoare despărțiri a fost cea dintre Șoșoacă și Luis Lazarus, fost eurodeputat, cu o relație apropiată și de familie. Cei doi și-au păstrat o anumită discreție cu privire la ruptura, ambii susținând independența și autonomia fiecăruia. Lazarus și-a înființat propriul partid, Partidul Dreptate și Frăție.
Conflictul între Șoșoacă și S.O.S. România
După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, formațiunea S.O.S. România mai includea 27 de deputați și 11 senatori.
În februarie, din formațiune au demisionat senatorii Ionel Carp și Daniel Paul Gheorghe, precum și viceliderul grupului parlamentar, precum și patru deputați: Ștefan Băișanu, Alexandrin Moiseev, Ecaterina-Mariana Szoke și Cosmin Andrei.
În iunie 2025, au părăsit partidul încă trei deputați, acuzați de formalizări cu viziuni extremiste, între care Mariana Vârgă, Rodica Plopeanu și Mădălin-Făget, motivând divergențe legate de orientarea și poziționarea formațiunii.
De asemenea, organizația a efectuat excluderi ale unor membri, precum senatorii Rodica Cușnir și Adrian Peiu, în urma inițiativei de a crea un pol suveranist cu viziuni europene, numit „Întâi România”.
Constituită în noiembrie 2021, formațiunea S.O.S. România a rămas cu doar 13 deputați și un senator în 2025, respectiv Dumitru Manea, cunoscut și ca Miron Manega, jurnalist și fondator al publicației Certitudinea, senator de Iași.
Membri ai S.O.S. România se alătură echipei Piedone?
Potrivit surselor apropiate partidului, majoritatea parlamentarilor S.O.S. România nu vor rămâne la conducerea actualei formațiuni, fiind preconizată trecerea lor către noua formațiune politică înființată de Cristian Popescu Piedone.
Unele dintre aceștia au fost prezenți la evenimentul de lansare a noului sediu de campanie al fostului primar, fiind implicați în campania de tranziție.
Conflictul între Șoșoacă și Parchetul General
Momentan, Diana Șoșoacă se află în centrul unui proces penal, fiind acuzată de Parchetul General de 11 infracțiuni grave. În acest context, a fost solicitată ridicarea imunității sale de către Parlamentul European, pentru a fi judecată în urma acuzațiilor.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
După Călin Georgescu și Theodor Paleologu, și Diana Șoșoacă primește critici dure, fiind acuzată de a fi un tanc al influenței ruse și de a manifesta comportament toxic și ofensator.
Luis Lazarus își dezvoltă partidul politic, după ce senatorul Paul Gheorghe a părăsit PSD.
Reprezentarea Dianei Șoșoacă după acuzațiile penale afirmă: „Aceasta mă face erou. Voi angaja rezistența națională și internațională.”
