Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană prezintă o rată în scădere a participării pe piața muncii. Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv de 9% pentru această categorie de vârstă până în 2030, iar România se află printre țările cu rate peste media UE de 11%. Conform celui mai recent raport Eurostat, un sfert din toți tinerii români cu vârste cuprinse între 15-29 de ani nu erau angajați și nu urmau nici o formă de educație sau formare în 2024.

Proporția tinerilor care nu sunt implicați în activități de muncă sau educație variază în statele membre ale Uniunii Europene. Țările de Jos înregistrează un procent de doar 5%, în timp ce România are una dintre cele mai ridicate proporții de tineri neangajați, de 19,4%. Aceste cifre au fost calculate pe baza statisticilor privind ocuparea forței de muncă și rata șomajului. Majoritatea tinerilor nu sunt încadrați în câmpul muncii, nu sunt șomeri și nu urmează o formă de învățământ.

România se află printre țările cu cei mai puțini tineri angajați din UE

Datele Eurostat indică faptul că 8 țări ale Uniunii Europene au depășit pragul de 11% în 2024. Cele mai ridicate rate de non-angajare s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Italia și România, unde peste 14% dintre tinerii până în 29 de ani nu aveau un loc de muncă. Nivelul de angajare în rândul tinerilor din România este printre cele mai scăzute din UE, frecvent cauzat de refuzurile angajatorilor, care preferă candidați cu experiență.

Uniunea Europeană lucrează pentru reducerea procentului de tineri neangajați la 6% până în 2030. Procesul de tranziție de la educație la muncă devine tot mai complex pentru tineri, care adesea își schimbă frecvent joburile și au nevoie de mai mult timp pentru a se integra pe piața muncii. Tinerii renunță frecvent la postul de muncă pentru a reveni la învățare sau formare, pentru acumularea unor calificări suplimentare.

„De asemenea, în 2024, 12,3% dintre tinerii cu vârste între 15 și 19 ani din UE aveau atât un loc de muncă, cât și studii, utilizând astfel o tranziție mai flexibilă între educație și câștig salarial. Ponderea a crescut la 22,7% în rândul celor cu vârste între 20 și 24 de ani, apoi a scăzut ușor, fiind de 17,9% pentru grupa de 25-29 de ani și 13,5% pentru cei între 30 și 34 de ani.”

RECOMANDARE PRIVATĂ:

Sectorele cu cele mai mari salarii în România. IT-ul nu mai domină topul

Care sunt profesiile cele mai expuse în fața riscului de înlocuire cu Inteligența Artificială (AI). LISTA cu jobsurile cu risc crescut