Bijuteriile – comoară națională par să fi declanșat „setea” culturală a hoților în anul 2025. Nu mai este un secret pentru nimeni că Franța a rămas fără piese ale Coroanei, furate recent din renumitul muzeu Luvru, iar România fără tezaurul național, sustras la începutul anului 2025 dintr-un muzeu mai puțin cunoscut din Olanda. Două furturi care au tensionat agenda celor două națiuni și au plasat liderii politici în „criză de identitate națională”. O criză – de proporții rapide – care în România pare să se fi „diluat” treptat în despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru tezaurul național sustras din muzeul olandez, în timp ce anchetele adesea nu avansează.

În Franța, scenariul similar al rănirii mândriei naționale de către furtul bijuteriilorepocii napoleonienedin cel mai vizitat muzeu mondial se repetă.

În ambele cazuri, scenariile au fost expuse public – de la topirea obiectelor, la estimări de prejudicii inestimabile – până la breșe de securitate în locații în care pare improbabil ca vreo muscă să pătrundă.

Până acum – nici în cazul recentului furt de la muzeul din Franța, nici în cel din Olanda, a cărui aniversare se apropie, hoții nu au fost încă găsiți. 

Anchetatorii francezi sunt în curs contra cronometru pentru a identifica cei patru suspecți și a recupera bijuteriile, cunoscute drept bijuteriile Coroanei Franței În privința președintelui Emmanuel Macron – mândria și identitatea națională, după episodul furtului de la Luvru, par momentan să fie intacte.

La oficialii români – unii dispăruți din funcțiile ocupate în timpul furtului tezaurului dacic – subiectul pare tot atât de indezirabil precum șansele de a recupera Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Vorba aceea, mândria națională „are și ea” propriul său mandat, cu dată de expirare.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, sustrase în două minute din Muzeul Drents

• Începutul anului 2025, mai exact 24 spre 25 ianuarie – în cursul nopții de vineri spre sâmbătă – a adus știrea neagră pentru România. Coiful de la Coțofenești și brățările de aur dacice, expuse la Muzeul Drents din Olanda, au fost furate.

Cine? Cum? De ce? În ce condiții? Ce mandat avea? Fostul și actualul ministru? Aveam sau nu asigurare? A fost un pont? Au fost români care au avut acces? – Întrebări frecvente după anunțul furtului, care a zguduit rapid conștiința națională și a inflamat spiritele pe rețele de socializare, transformând-o într-o isterie națională.

Ecuația furtului din Olanda a fost simplă. În două minute, hoții s-au infiltrat, au provocat o explozie, apoi au plecat cu „prada.” Brățările dacice făceau parte dintr-un set de 13, vândute pe piața neagră în anii ’90 și recuperate ulterior de statul român.

Marcel Ciolacu: „Aceste obiecte sunt extrem de valoroase pentru poporul român și pentru identitatea națională”

Marcel Ciolacu, pe atunci premier al României, a reacționat imediat, solicitând recuperarea rapidă și întoarcerea în siguranță în țară a obiectelor.

”Este inadmisibil ce s-a întâmplat cu tezaurul românesc într-un muzeu din Olanda. Niciodată nu s-a mai pomenit ca un tezaur de o asemenea valoare, reprezentând identitatea unui stat, să fie expus fără pază. Răspunderea aparține integral guvernului olandez.”

Este esențial să depunem toate eforturile pentru a spori șansele de recuperare. În colaborare cu autoritățile olandeze, nu excludem apelarea la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. De asemenea, vom oferi o recompensă proportională cu valoarea acestor artefacte, pentru a stimula recuperarea lor, și pentru a proteja simbolurile naționale ale României”, declara Marcel Ciolacu.

Klaus Iohannis: „Acest furt reprezintă o tragedie pentru noi”

Furtul tezaurului dacic din Olanda a sensibilizat și pe Klaus Iohannis, aflat încă la Palatul Cotroceni.

„Am fost în contact imediat cu premierul olandez, care m-a asigurat că Olanda va face tot posibilul pentru a descoperi și recupera aceste piese, simboluri naționale pentru noi”, spunea fostul președinte al României.

Jaful de 88 milioane de euro de la Luvru. Patru hoți au spart în patru minute muzeul cel mai vizitat din lume

• Revenim în Paris, unde furtul bijuteriilor coroanei Franței a stârnit un „cutremur”. Declarații, întrebări, ipoteze. Liderii francezi, inclusiv Emmanuel Macron, au fost atrași în această criză de identitate națională, exprimată prin mesaje publice și dezbateri.

Știrea furtului de la Luvru a făcut rapid înconjurul lumii! Hoți cu cagule au pătruns în dimineața zilei de 19 octombrie, cu ajutorul unei macarale, în muzeu, spargând o fereastră la etaj.

Obiecte de o valoare imensă, din zona bijuteriilor Coroanei franceze, au fost furate și au fugit pe motociclete. Imaginea pare desprinsă dintr-un film de acțiune, dar se întâmplă în realitate.

Autoritățile au raportat că au fost furate opt piese, incluzând diademe – ornamente cu pietre prețioase – coliere, cercei și broșe, toate din secolul al XIX-lea, aparținând fostei familii regale și conducătorilor imperiali francezi.

Macron: „Un atac asupra unui simbol cultural, pe care-l prețuim pentru că face parte din istoria noastră”

Președintele Emmanuel Macron a condamnat vehement furtul, calificându-l drept „atac asupra patrimoniului cultural al Franței.”

„Furtul de la Luvru reprezintă un atac asupra unui bun cultural de o valoare inestimabilă, parte a identității noastre. Vom recupera operele și îl vom aduce în fața justiției pe făptași. Împreună cu Parchetul din Paris, se depun toate eforturile pentru acest scop”, a afirmat ferm președintele Franței.

Imaginile furtului au fost capturate și difuzate pe scară largă, arătând ușurința cu care infractorii au acționat, fiind deghizați în paznici, iar operele de artă sunt expuse în zona Galeriei Apollo, unde au fost furate bijuteriile Napoleonului.

Imaginile publicate de poliție arată momentul intrării hoților în muzeu, prin efracție, înregistrată de camerele de supraveghere din Olanda. Imaginile alb-negru sunt publicate rapid de autorități.

Ipoteza topirii obiectelor furate, vehiculată și în România și în Franța

• Specialiștii din ambele țări suspectează că artefactele românești, sustrase din muzeul din Olanda, au fost deja topite pentru recuperarea valorii metalului prețios.

Experții români argumentează că riscul de a fi topite este de 50%, având în vedere natura materialelor și prețul lor, fiind o practică des întâlnită în astfel de cazuri.

De asemenea, și în cazul furtului de la Luvru, procurorul Laure Beccuau a subliniat faptul că infractorii „nu și-ar pierde timpul topind aceste bijuterii, pentru că valoarea lor depășește cu mult potențialul economic al metalelor.”

Cu toate acestea, anchetatorii se grăbesc să recupereze piesele înainte ca hoții să le topească sau să recupereze pietrele prețioase.

Bijuteriile Coroanei dispărute de la Luvru nu au fost niciodată asigurate

• Valoarea estimată a bijuteriilor Coroanei franceze furate de la Luvru se ridică la 88 milioane de euro, o sumă „extraordinară”, însă „fără egal sau comparație cu pierderea istorică”, conform declarației procurorului francez pentru RTL.

Furtul de la Muzeul Luvru a scos la iveală și o problemă mai veche: bijuteriile Coroanei franceze, care nu au fost niciodată asigurate, conform revistei Financial Times.

Mai precis, piesele neprețuite, precum broșa cu diamante a împărătesei Eugenia și diademe regale, erau componente ale colecției naționale a Franței, pe care statul o „autoasigură”, din cauza costurilor exorbitante ale asigurărilor private.

De ce doar 5,7 milioane de euro despăgubire pentru tezaurul dacic sustras în Olanda?

• Și în România, furtul tezaurului dacic a declanșat un adevărat „cutia Pandorei”, privind siguranța pieselor de patrimoniu transportate la muzee internaționale, precum și sistemul de evaluare periodică a acestora.

Fostul ministru al Culturii, Natalia Intotero, recunoaște că suma convenită pentru despăgubirea pieselor – tezaur este mică, fiind cauzată de faptul că brățările dacice nu fuseseră reevaluate conform legii.

„Am cerut reevaluarea pieselor de patrimoniu. Unele dintre aceste piese nu au fost reevaluate, așa cum prevedea legislația. De aceea, valoarea de asigurare pentru aceste exponate a fost mai mică. Însă, chiar și astfel, piesele furate, din păcate, nu vor putea fi recuperate integral,” a explicat Natalia Intotero.

Ministrul Culturii din Franța: „Furtul a durat patru minute”

• Ambele furturi – cel de la Muzeul Luvru și cel de la Muzeul Drents din Olanda – au readus în discuție problema securității muzeelor cu obiecte valoroase.

„Problema securității muzeelor din Franceza este veche. Hoții de la Luvru au reușit să fure în doar patru minute,” a declarat ministrul Culturii, Rashida Dati, pentru postul TF1.

Imaginile acțiunii infracționale au fost difuzate pe scară largă și au generat controverse, relansând dezbaterile privind măsurile de siguranță în muzeele franceze.

Incredibil, dar adevărat! Muzeul Luvru are o securitate precară

Laurence des Cars, directoarea muzeului, a fost audiată de un comitet parlamentar francez la ora 15:30. 

Specializată în istoria artei și curator de profesie, Laurence des Cars ocupă funcția de director din septembrie 2021, fiind numită de președintele Emmanuel Macron. 

„Nu putem înlocui aceste obiecte, iar colecțiile furate sunt componente naționale de mare valoare. Bijuteriile reprezintă Franța în lume și întreaga lume”, a exprimat directorul muzeului. 

Aceasta a mai dezvăluit că muzeul a crescut măsurile de securitate în ultimii 10 ani, însă vara trecută a primit un raport extern referitor la securitatea deficitară, și a implementat recomandările. Totodată, a afirmat faptul că μuzelurile vechi au probleme structurale reale.

Totodată, datele și imaginile publicate de jurnaliștii de la Wall Street Journal arată că, în zona în care hoții au parcat o macara montată pe un camion, pentru furtul din Luvru, exista o singură cameră de supraveghere, îndreptată în direcția greșită, iar agenții de securitate din centrul de comandă nu au observat nimic.

Situatia nu a fost diferită nici la muzeul din Olanda, de unde s-a furat tezaurul românesc. La momentul jafului, în muzeu nu era niciun paznic, deși, conform contractului cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), trebuia să fie, deoarece se păstrau 673 de artefacte geto-dacice din aur și argint.

Haz de necaz după furtul ca din filme de la Luvru. Și cu mândria națională, ce se întâmplă?

Muzeul Luvru și-a redeschis porțile pe 22 octombrie, pentru prima dată de la evacuarea cauzată de jaful de 88 milioane de euro, dintr-un muzeu care anual atrage 8,7 milioane de vizitatori. 

În vremuri de criză identitară, francezii au început să glumească pe seama situației, considerând că „noblesse oblige!”

Cretorii de meme-uri online au ironic comentat despre nivelul de securitate al muzeului Luvru, afirmând că ar fi fost suficient deloc un animal de companie pentru a fenta sistemele și a fura bijuteriile fără probleme.

Scenariile celor două jafuri, ca scene din filme de acțiune, rămân deschise pentru soluții multiple. Vom vedea când și cum vor fi recuperate piesele furate, atât din partea românească, cât și din cea franceză.

SUGESTIA AUTORULUI:

• Natalia Intotero, despre tezaurul sustras: „Urmează să inițiem imediat procedura de INVENTARIERE a patrimoniului”
• Controverse și controverse legate de despăgubiri pentru tezaurul furat. Fosta conducere a Ministerului Culturii, opinii diferite. TURCAN laudă măsurile autorităților / INTOTERO: „Suma nu reflectă valoarea reală a tezaurului” Cazul anchetei pentru furtul din Olanda în detaliu, cu ipoteze și semne de întrebare
• Mesajul oficial al Muzeului Drents după jaful din 2025: „ZI NEGRĂ” – un eveniment tragic în cei 170 de ani de existență
• Explozie la Muzeul Drents, în Assen, care găzduiește o expoziție cu obiecte dacice vechi. S-au furat exponate din tezaurul dacic
• Reacția lui Marcel Ciolacu după furtul tezaurului dacic: „Este esențial ca obiectele să revină cât mai curând în patrimoniul României”