Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi că a sesizat Curtea Constituțională a României, după adoptarea legislației prin care cetățenii pot obține doar 30% din fondurile private de pensii, restul sumei fiind eșalonat pe o perioadă de opt ani.

Judecătorii ÎCCJ au decis să adreseze Curții Constituționale excepția de neconstituționalitate privind Legea pensiilor private, care modifică modalitatea de plată pentru pensiile din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia a fost unanim aprobată de către toți cei 92 de judecători ai instanței.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a emis o declarație oficială în legătură cu sesizarea Curții Constituționale.

„Secțiile Unite ale ÎCCJ au fost convocate pentru dezbaterea prevederilor din Legea pentru plata pensiilor private și au decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare.
Acest demers are în vedere interesul cetățenilor, pentru a avea o legislație clară și previzibilă privind drepturile lor de pensie.

Este în beneficiul societății ca legea să fie analizată de către Curte înainte de promulgare; dacă se impun ajustări în funcție de Constituție, acestea trebuie să fie făcute înainte de a produce efecte majore asupra populației,” a precizat Victor Alistar.

Aspectele de neconstituționalitate identificate sunt următoarele:

1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de articolul 44 și a principiului proporționalității prevăzut de articolul 53 din Constituție.
Astfel,
• obligarea deținerilor care îndeplinesc condițiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contracte cu fonduri autorizate
• lipsirea acestora de posibilitatea de a retrage integral fondurile din contul personal
• limitarea sumelor ce pot fi primite ca plată unică din pensia anticipată,
• restricționarea libertății de a stabili cuantumul pensiei lunare.

Aceste măsuri reprezintă intervenții în dreptul de proprietate privată al cetățenilor, întrucât toate acestea sunt obligații, nu opțiuni disponile păstrătorilor de fonduri.

Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietate privată a participanților, fiind garantate expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar dreptul de gestionare, în timp ce statul supraveghează public fondurile, fără a le putea dispune.

Prin modificările aduse prin articolele 55 și 60, legiuitorul a introdus restricții semnificative asupra controlului participantului asupra propriului cont, fie prin limitarea accesului la fonduri, fie prin schimbarea condițiilor de retragere sau transfer. Astfel de ingerințe contravin esenței dreptului de proprietate, încălcând articolele 44 și 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazurile Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice intervenție a statului asupra dreptului de proprietate trebuie să fie:

• prevăzută de lege,
• urmărească un scop legitim de interes public,
• și să păstreze proporționalitatea între mijloace și scopul urmărit.
În lipsa unor obiective clare și a unei compensații corespunzătoare, intervenția devine o privare de proprietate nejustificată, echivalentă cu exproprierea indirectă. De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis, în Decizia nr. 871/2010, că dreptul de proprietate nu poate fi limitat prin măsuri arbitrare ale legiuitorului, indiferent de natura bunurilor.

2. Încălcarea principiului legalității, securității juridice și încrederii legitime, conform art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.
Astfel,
• Se folosesc referințe generale la cadrul normativ, fără claritatea precisă a normei exprese din lege.
• Legea nu clarifică situațiile juridice tranzitorii, adică ce se întâmplă cu sumele acumulate anterior adoptării legii, pentru a asigura un cadru clar și coerent pentru deținătorii fondurilor.

Neclaritatea legislativă afectează constituționalitatea, fiind un viciu sancționat de Curte, întrucât pune în pericol securitatea juridică și drepturile cetățenilor.
De aceea, este esențial ca actele normative cu impact major să fie examinate și să intre în vigoare doar după corectarea aspectelor de neconstituționalitate,” se menționează în comunicat.

FOTO: Gândul/ Envato

Recomandarea specialistului:

• Dialog direct cu ministrul Justiției. În cazul în care Guvernul va renunța dacă legea pensiilor magistraților nu va fi aprobată de CCR? / Actualizarea taxelor de timbru / Introducerea inteligenței artificiale în penitenciare
• Pilonul 2 de pensii și dezbateri între influenceri Guran – Guda
• Distribuirea fondurilor din Pilonul 2 la pensionare: exemple de calcule bazate pe proiectul actual de lege a plății pensiilor private