În Norvegia, scrutinul principal pune în lumină nu doar lupta politică obișnuită dintre taberele opuse, ci și o dispută fiscală cu rădăcini istorice: impozitul pe avere. Alegerile parlamentare din 2025 au devenit un referendum tacit asupra acestei taxe simbolice, care divide profund electoratul norvegian.

Introdus pentru prima oară în 1892, impozitul aplică o taxă de până la 1,1% asupra bunurilor și acțiunilor ce depășesc 1,76 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 176.000 USD). De-a lungul anilor, a devenit un simbol al modelului norvegian de redistribuire a bogăției, contribuind la menținerea unui sistem economic printre cele mai egalitare din lume.

Problema taxării averilor a divizat clar scena politică norvegiană, iar principalele partide în cursă au adoptat poziții ferme, determinate de ideologia lor.

Partidele majore și propunerile fiscale

Partidul Laburist, dorind menținerea taxei, susține că renunțarea la aceasta ar reprezenta o pierdere de aproximativ 3,3 miliarde dolari anual, fonduri esențiale pentru susținerea statului de bunăstare. Prim-ministrul actual, Jonas Gahr Støre, apără impozitul ca pe o formă corectă de solidaritate într-o societate prosperă.

Pe de altă parte, Partidul Progresului propune eliminarea completă a taxei, susținând că aceasta descurajează investițiile și afectează negativ antreprenorii: „Este o taxă punitivă care respinge capitalul și pedepsește succesul”.

Partidul Conservator, care a guvernat între 2013 și 2021, propune reducerea, nu eliminarea totală, a impozitului.

Urmează negocierile pentru formarea coaliției

Votul anticipat a avut loc între 11 august și 5 septembrie, iar în unele zone chiar și duminică. Aproximativ 4,3 milioane de cetățeni au drept de vot în aceste alegeri, care se încheie în seara zilei de luni, pentru a stabili noul parlament, Stortingul, de 169 de membri.

Rezultatul, așteptat marți, se anunță extrem de echilibrat și va fi probabil urmat de negocieri dificile pentru formarea unei coaliții. Regele Harald al V-lea va învesti noul guvern doar după finalizarea acestor negocieri.

Priorități internaționale

Deși politica fiscală este în centrul atenției, alegerile nu vor afecta poziția internațională a Norvegiei, care rămâne un membru activ al NATO și un susținător ferm al Ucrainei în fața agresiunii ruse. Țara nu face parte din Uniunea Europeană, dar menține relații economice strânse cu blocul comunitar.

Cu un fond suveran estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, Norvegia se numără printre cele mai bogate și egalitare țări din lume. Tocmai de aceea, pentru mulți alegători, alegerile norvegiene nu sunt doar despre partide, ci despre o viziune de lungă durată asupra echității și prosperității naționale.