Cele două camere parlamentare s-au întâlnit duminică într-o ședință istorică pentru a dezbate și vota patru propuneri de cenzură depuse de opoziție împotriva reformelor asumate de Guvernul Bolojan. Prima propunere, axată pe sănătate, a fost respinsă cu un scor dezavantajos pentru opoziție. Prim-ministrul a avut o intervenție vehementă în timpul dezbaterii celei de-a doua propuneri, concentrată pe măsuri în domeniul guvernanței corporative.

În discursul său, mai scurt decât cel de la dezbaterea primei propuneri, prim-ministrul a evidențiat necesitatea restructurării companiilor de stat, menționând că măsurile guvernului urmăresc profesionalismul și depolitizarea acestora.

Sectoare esențiale pentru țară necesită rezultate concrete

”Proiectul de lege este o condiție necesară, dar nu și suficientă. (…) În sectoare vitale precum energia, transporturile, apărarea, România trebuie să aibă companii de stat puternice, conduse profesionist, cu obiective clare și rezultate concrete. În administrația locală, cetățenii au dreptul la servicii locale eficiente, la utilități de calitate, la transport urban sigur și curat. Pentru toate acestea, este nevoie să modificăm funcționarea companiilor de stat.

Prin urmare, reducem posturile, limităm salariile excesive, introducem criterii clare de performanță și un sistem transparent de evaluare realizat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Companiilor.”

Opoziția nu susține o reformă reală a companiilor de stat, susține Bolojan

Prim-ministrul susține că, în realitate, opoziția nu dorește o reformă reală a companiilor de stat, argumentând astfel:

”Semnatarii acestei propuneri nu urmăresc reformarea companiilor de stat. Propunerea de cenzură pe care o dezbatem azi nu aduce soluții, ci doar generează zgomot. Semnatarii acestei propuneri nu doresc limitarea veniturilor directorilor la maximum trei salarii medii brute pentru partea fixă și două salarii medii brute pentru partea variabilă. Ei înșiși recunosc acest lucru în propunere.
I-aș invita să meargă printre români și să le spună că un salariu de 8.000 de euro pe lună pentru un director de stat nu trebuie limitat.

Semnatarii propunerii nu doresc nici reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație, nici introducerea unor criterii reale și măsurabile de performanță, nici consolidarea supravegherii companiilor de stat.

Nu putem continua cu un stat slăbit nici în interiorul companiilor.

(…)

Politicienii de opoziție, a concluzionat prim-ministrul, caută senzaționalism, utilizând iresponsabil termenul de „terorism legislativ” pentru a descrie procedura aleasă.