Legea pensiilor magistraților. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a convocate Secțiile Unite ale ÎCCJ pentru joi, ora 13:30, pentru a decide asupra sesizării Curții Constituționale legate de noua lege a pensiilor de serviciu ale magistraților.

Climatul politic este tensionat: AUR a depus moțiuni de cenzură pentru alte proiecte din „Pachetul 2 de austeritate”, dar nu și pentru cel al pensiilor magistraților, acesta fiind considerat adoptat. Începe perioada de două zile pentru sesizarea Curții Constituționale de către titularii prevăzuți de Constituție.

Argumentele Înaltei Curți împotriva legii

Un proiect de hotărâre al Secțiilor Unite, consultat de surse judiciare, indică o sesizare „înainte de promulgare”, bazată pe articolul 146 lit. a) din Constituție, atacând legea pe următoarele aspecte:

• statul de drept
• neretroactivitatea
• egalitatea în drepturi
• independența justiției
• efectele hotărârilor Curții Constituționale
• respectarea dreptului UE.

Asumarea Guvernului, criticată

Judecătorii critică folosirea răspunderii guvernamentale (art. 114), fără îndeplinirea condițiilor stabilite de Curtea Constituțională (urgență, celeritate maximă, importanță deosebită și aplicare imediată). Impactul bugetar este considerat nul, Parlamentul respinsese anterior un proiect similar, iar argumentul PNRR nu justifică modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților. De asemenea, împărțirea în 5 „pachete” într-o singură ședință guvernamentală este considerată un artificiu procedural.

Contradicții în noua lege

Sesizarea evidențiază contradicții în noua legislație, care stabilește trei regimuri paralele de pensionare, la doar doi ani de la Legea 282/2023: (1) până la 1 ianuarie 2024, (2) Legea 282/2023 și (3) noua lege. O singură zi de vechime poate afecta regimul de pensionare, fără motivare obiectivă, ceea ce încalcă egalitatea în drepturi și securitatea juridică, fapt subliniat anterior chiar de Comisia de la Veneția.

Avantajele „tranziției”, iluzorii

Proiectul prevede vârsta de pensionare la 65 de ani și o vechime minimă de 35 de ani. Procesul de adaptare, însă, este considerat prea abrupt: vârsta crește treptat până în 2036, iar vechimile asimilate dispar etapizat până în 2034, beneficiile acestei perioade de tranziție fiind reduse.

Baza de calcul a pensiilor, sub standarde

Legea revine la un sistem de calcul al pensiilor inferior celui stabilit, apropiat de ultima remunerație, la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni, cu un plafon de 70% din ultimul salariu net. ÎCCJ citează jurisprudența Curții Constituționale și o hotărâre CJUE din 5 iunie 2025, care reafirmă nevoia de pensii apropiate de ultimul salariu.

Discriminări între categorii de magistrați

Documentul evidențiază diferențe semnificative între magistrații din diverse categorii, cum ar fi instanțele civile, militare și ofițerii de poliție judiciară. Magistrați civili vor avea pensii cu un plafon de 70% din baza de calcul pe 60 de luni, in timp ce alți magistrații au pensii mai mari, cu plafon la ultimul salariu net.

Curtea Constituțională, în acțiune

Dacă Secțiile Unite aprobă sesizarea, Curtea Constituțională va analiza atât aspectele procedurale ale legii (folosirea art. 114), cât și cele de fond (tranziție, valoarea pensiilor, discriminări). Secțiile Unite solicită declararea neconstituționalității legii în întregime.