Piața financiară românească cunoaște o dezvoltare constantă, iar un nou instrument online de investiții se prezintă ca fiind „revoluționar”. Totuși, un avertisment al expertului Mihai Țăranu semnalează un risc major pentru peste 100.000 de persoane.

Mihai Țăranu susține că aplicația nu este autorizată, iar datele solicitate utilizatorilor pot fi folosite pentru fraude.

„Prețurile cresc sau scad la comandă”

Expertul afirmă că platforma afișează grafice și cotații disociate de piețele financiare reale. „Prețurile fluctueză la dorința dezvoltatorilor, din aplicație. Sistemul nu e conectat la piețele globale”, a declarat acesta.

Potrivit afirmațiilor sale, platforma susține o bază de circa 100.000 de membri, fără dovezi oficiale. De asemenea, pare a utiliza un certificat fals, realizat în Photoshop, care sugerează o aprobare de la o instituție americană, fără competență în autorizarea platformelor de investiții.

Un risc semnificativ este reprezentat de procedura de retragere a fondurilor. Utilizatorilor li se cere o fotografie a buletinului de identitate și un selfie ținând documentul în mână. „Oferind aceste informații, utilizatorul le oferă escrocilor accesul la identitatea sa, permițându-le să deschidă conturi bancare sau să ia credite”, avertizează Țăranu.

Expertul explică că aceste date pot fi suficiente pentru ca infractorii să deschidă conturi pe platforme crypto legitime, să efectueze tranzacții și să retragă fonduri folosindu-se de numele victimei.

„Cu un selfie și buletinul, escrocii pot crea conturi pe platforme crypto legale și pot retrage bani în numele dvs. Apoi, platforma raportează autorităților și vi se solicită plăți pentru retrageri de fonduri digitale în valoare de sute de mii/milioane de dolari”, susține Mihai Țăranu, evidențiind dificultatea demonstrării neimplicării în astfel de situații.

Expertul mai atrage atenția asupra riscului de a fi implicat în activități frauduloase. „Înțelegeți riscul? Nu veți putea dovedi că nu sunteți persoana din selfie și că nu voi ați efectuat retragerile!”, mai spune el.

Exemplificare: Cazul „Caritas”

Modelul practicat de această platformă amintește de schemele piramidale: câțiva participanți inițiali beneficiază, dar majoritatea clienților își pierd investițiile odată cu încetinirea fluxului de noi participanți.

Între 1992 și 1994, schema piramidală „Caritas” a atras milioane de români, promițând o multiplicare de opt ori a sumelor investite. La prăbușire, pierderile estimate s-au ridicat la miliarde de dolari.

Schema a început la Brașov și s-a extins rapid la nivel național.