Faimosul Giulgiu din Torino, numit și Sfântul Giulgiu, rămâne învăluit în mister de secole. Această veche pânză, susținută de creștini ca fiind aceea care a înfășurat trupul lui Isus după moartea sa, acum două milenii, prezintă o imagine spectrală a unui om, asemănător reprezentărilor tradiționale ale lui Isus. Originea sa rămâne, prin urmare, un subiect de controversă.

O recentă analiză digitală 3D a dezvăluit noi indicii care ar putea contrazice teoria creștină, sugerând că giulgiul nu a fost probabil creat prin contactul cu corpul real al unei persoane, ci ca o formă de artă religioasă medievală.

Această teză este susținută de cercetătorul și designerul brazilian Cícero Moraes, într-un studiu publicat în revista Archaeometry. Pentru studiu, Moraes a utilizat un software de modelare 3D pentru a testa modul în care se deformează o pânză plasată pe două tipuri de forme: un model uman complet și o sculptură în relief.

Imaginea obținută prin plasarea virtuală a pânzei pe un model uman 3D a apărut mult mai distorsionată, datorită naturii materialului peste volumul corpului. Această distorsiune este cunoscută sub denumirea de „efectul măștii lui Agamemnon”, inspirată de masca funerară de aur descoperită la Micene.

Datarea giulgiului: secolul al XIV-lea

„Rezultatele demonstrează că modelul de contact generat de modelul în relief corespunde mai bine imaginii existente pe giulgiu, cu o distorsiune anatomică mai mică și o fidelitate mai mare pentru contururi. În schimb, proiecția unui corp 3D produce o imagine semnificativ distorsionată”, explică Moraes în studiul său.

Această analiză sugerează că giulgiul nu este o impresie a unui corp uman, fără a influența discuțiile despre vechimea sa. Cercetări recente de datare cu carbon plasează giulgiul în perioada medievală. Există, totuși, o analiză recentă și controversată, care îl plasează mai aproape de secolul I d.Hr.

Astfel, metoda utilizată „sugerează că imaginea de pe giulgiu este mai compatibilă cu o reprezentare artistică în basorelief decât cu o impresie directă a unui corp uman. Aceasta susține ipoteza că este o operă de artă medievală.”