O metropolă folosește tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, eficiența serviciilor publice și sustenabilitatea mediului. În astfel de orașe, infrastructura joacă un rol crucial, nu doar în sensul tradițional, ci și prin integrarea tehnologiilor moderne, cum ar fi senzori, rețele de date și sisteme automatizate.

Necesitatea unei infrastructuri inteligente devine tot mai stringentă în contextul urbanizării rapide, al poluării în creștere și al traficului aglomerat. Senzorii permit monitorizarea în timp real a traficului, a calității aerului sau a consumului de resurse.

Aceste date asistă autoritățile în luarea unor decizii mai rapide și mai fundamentate, diminuând timpii de deplasare, limitând emisiile poluante și îmbunătățind securitatea publică.

„Un oraș inteligent este un oraș în care locuitorii se simt bine, un oraș care garantează calitatea vieții, un oraș care oferă infrastructură ecologică, similară cu ceea ce avem acum, și infrastructură de mobilitate,” a subliniat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert al Comisiei Europene.

Durata de implementare a unui proiect de infrastructură este fie de 4 ani, fie de 7 ani.

„Este important să înțelegem că proiectele de dezvoltare urbană necesită un interval de timp de aproximativ șapte ani. Cel mai bun exemplu este proiectul din sectorul 6, care a demarat în 2021, fiind primul parc liniar din România. Proiectul s-a finalizat abia în 2025 și a intrat în faza următoare. Dezvoltarea orașelor are loc pe cicluri financiare, deoarece finanțările europene sunt gestionate pe perioade fixe. Prin urmare, implementarea ar putea dura fie 4 ani, cât durează mandatul unui primar, fie 7 ani, intervalul de programare a fondurilor europene,” a completat el.

Metropolă versus localități mici sau medii

Potrivit expertului european, implementarea proiectelor în București este mai complexă, datorită fragmentației administrative.

„În orașe mici și medii, proiectele și ciclul de viață al acestora sunt vizibile, atât la începutul, cât și la sfârșit. Ca urmare, rezultatele se văd mai rapid în localitățile mai mici decât în marile orașe,” a mai declarat Grațian Mihăilescu.

Grațian Mihăilescu susține că proiectarea unui oraș inteligent necesită colaborarea între administrația publică, sectorul privat și ONG-uri, incluzând și componenta tehnologică. Cu toate acestea, educația joacă un rol crucial.

„Cred că cetățenii nu conștientizează legătura directă dintre prevenirea îmbolnăvirilor de tip cancer și utilizarea mașinii. Reluând argumentul, între gradul de toxicitate al gazelor emise și calitatea aerului respirat. În opinia mea, ar trebui mai întâi educată populația în această privință, pentru a înțelege că există o strânsă corelație între sănătatea oamenilor și modul în care gândim orașul, deoarece ar trebui să începem de la noi.”, a concluzionat expertul european.

Prioritizarea pietonului

Ideea a fost susținută de Dalia Stoian, președinte EFdeN, care plasează omul în centrul concepției de smart city.

„Mașinile sunt principala cauză a calității slabe a aerului în orașe, iar pentru a rezolva această problemă, cu siguranță, trebuie să reducem numărul de vehicule poluante. În acest context, soluțiile inteligente, odată ce conceptul urbanistic prioritizează pietonii și, ulterior, mașinile, pot fi implementate.”, a afirmat Dalia Stoian.

Transportul public și cel alternativ sunt menite să contribuie la dezvoltarea macroscopică a orașului. Însă, în prezent, acest lucru nu funcționează.

„Observăm că, ca pieton, aștept minute întregi pentru schimbarea semaforului, stau la soare în zilele toride sau aștept în mijloacele de transport în comun să treacă toate mașinile, pe când într-un oraș modern autobuzele și tramvaiele au prioritate. Acestea ar trebui să aibă prioritate față de mașini, deoarece transportă un număr mai mare de persoane și sunt mai eficiente din punct de vedere al spațiului,” a concluzionat președinta EFdeN.

Provocările viitorului

Totuși, transportul alternativ este încă deficitar în capitală.

„Un sistem de transport alternativ funcțional în București deocamdată este absent deoarece lipsește infrastructura necesară. Primul pas, destul de curajos, a fost făcut de primăriile de sector și de Primăria Capitalei, prin aprobarea master planului Velo. Însă, acest master plan nu generează rezultate doar prin existența sa, ci prin transformarea într-un document operațional.”, a opinat Corneliu Belciug, director de programe IVelo.

„Provocările viitorului, cel puțin la nivelul capitalei, includ voința politică, educația cetățenilor și atragerea de specialiști. Fără specialiști și integrarea lor în instituțiile publice, nu vom obține rezultate,” a concluzionat Corneliu Belciug.

Totodată, colectarea de date de la senzori și monitorizarea video sunt surse principale atât pentru fluidizarea traficului și diminuarea poluării, cât și pentru combaterea criminalității.

„În contextul orașelor inteligente, discutăm, în principal, despre eficiența decizională. Din păcate, timp de 35 de ani în România, deciziile s-au bazat adesea pe intuiție sau pe opinii personale. Orașele inteligente și digitalizarea ne oferă o paradigmă în care deciziile pot fi luate pe baza datelor. Utilizarea senzorilor, camerelor de supraveghere și a infrastructurii digitale, care captează feedback-ul și îl transmite decidenților, permite decizii mai adaptate la realitatea din teren,” a explicat Andrei Niculae, vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României.

Ca exemplificare în sprijinul monitorizării în combaterea criminalității, el a menționat situația din Sectorul 6.

„Există un centru de monitorizare video utilizat de Poliția Locală din Sectorul 6 pentru a reduce criminalitatea la nivel local. Astfel, primăria a reușit să reducă numărul de angajați ai Poliției Locale la jumătate, concomitent cu reducerea criminalității în sector. Acestea s-au realizat prin utilizarea datelor în timp real,” a precizat oficialul Autorității pentru Digitalizarea României.

Transportul alternativ din București oferă soluții pentru reducerea traficului și a poluării. Trotinetele, bicicletele și car sharing-ul devin din ce în ce mai populare, dar infrastructura este încă insuficientă. Integrarea lor cu transportul public rămâne crucială. Un oraș sustenabil necesită investiții și educație civică.