Procurorul general consideră că dezbaterea despre pensiile magistraților este un „război artificial” ce urmărește alte obiective. Bogdan Pîrlog, prim-procuror al Parchetului Tribunalului București, critică manierismul acutizat în această problemă, considerând că se urmărește o altă țintă decât aceea prezentată public.

„Am urmărit dezbaterea recentă privind pensiile și salariile magistraților și observ o contradicție evidentă între declarațiile făcute public de politicieni și realitatea factuală. Simțim că suntem implicați într-un conflict artificial, cu scopuri ascunse”, afirmă Pîrlog.

Pîrlog, activ și la 50 de ani.

Pîrlog, care va împlini 51 de ani în decembrie, declară că nu intenționează să se retragă în următoarele zece ani.

“În câteva săptămâni voi îndeplini condițiile pentru pensionare, însă nu mă văd pensionar în viitorul apropiat. Regulamentul actual, cel mai probabil, nu mă va afecta. Important de menționat este că nu aceasta este problema centrală.”

El subliniază că multe din discuțiile actuale sunt lipsite de relevanță, deoarece problemele sunt clarificate prin lege sau prin decizii ale instanțelor europene.

“Spre deosebire de discuții similare din trecut, caracteristica actuală este criza profundă, agravată de atacurile sistematice împotriva sistemului judiciar, din ultima decadă, de către diferite grupuri interesate care au acum o influență decisivă prin pozițiile lor politice. Starea de drept este semnificativ afectată, pe fondul unui război în curs la granița europeană.”

Justiția română, comparată cu țări în conflict.

El invită publicul să compare potențialele beneficii ale măsurilor actuale cu costurile implicate de deteriorarea sistemului judiciar.

„O analiză simplă, luând un salariu mediu de 5000 de euro(considerabil peste media din sistem unde majoritatea magistraților se situează sub 2000 de euro) și având 7000 de magistrați, demonstrează că o eventuală eliminarea a salariilor lor ar contribui marginal la buget (maxim 420 de milioane euro anual). Cu toate acestea, consecințele unei astfel de decizii depășesc aceste economii. O astfel de măsură ar reprezenta un punct culminant al crizei din sistemul judiciar.”

“Pe de altă parte, renunțarea completă la sistemul judiciar ar aduce un câștig de maxim 400 de milioane de euro anual. Eliminarea pensiilor judecătorilor ar mai genera economii de aproximativ 200 de milioane de euro anual. Astfel, renunțarea la angajații și/sau pensiile sistemului judiciar ar representa o economie de 600 milioane anual.”

În realitate, un astfel de experiment nu a fost intentat nicăieri în lume, nici măcar în țări cu conflicte severe.”

Decăderea sistemului judiciar.

“Agitația și atacurile asupra justiției beneficiază de o stare de agresivitate excesivă din partea personalului care compune sistemul judiciar. Mai mult decât atât, mă simt dezavantajat față de actuala conducere, și negocierea cu aceștia. Cea mai bună abordare este să nu participăm la acest joc.”

“În continuare, sentimentul este că ne distrugem propriul sistem, cu toate consecințele negative. Cetățenii pierd nemijlocit. În concluzie, constat că problemele cruciale ale sistemului judiciar nu sunt abordate.