Sociologul și geopolitician Dan Dungaciu, într-o emisiune live, a analizat alegerile din România, semnalând riscul unei evoluții spre un model de democrație controlată, similar cu cel din Rusia. El a evidențiat că, deși contextul nu este identic, diferențele dintre funcționarea democrației românești și cea rusă se reduc progresiv.

Alegerea ca validare a unei decizii preconcepute

Dungaciu consideră că în multe țări din fosta Uniune Sovietică, procesul electoral este doar o formalitate. Cetățenii sunt chemați la vot pentru a valida o decizie deja luată în afara lumii publice, competiția reală fiind absentă. Expertul compară situația din România cu cea din Rusia, unde scrutinul este un simplu proces de aprobare a deciziilor luate de liderii politici.

„Observând spațiul estic, constatăm o democrație suverană, orientată, în care rezultatul electoral trebuie să confirme o decizie preexistentă”, a explicat Dungaciu, referindu-se la anunțul lui Vladimir Putin din 2008, privind succesorul său Dmitri Medvedev. Alegerea a fost validată imediat de electorat, fără discuții, demonstrând un mesaj strategic clar: Rusia se pregătea pentru o acțiune la nivel internațional.

Influența externă și percepția schimbărilor politice

Dan Dungaciu vorbește despre percepția schimbărilor politice ca fiind rezultatul unor influențe externe, provenite din Occident. În fostul spațiu sovietic, orice încercare de schimbare este percepută ca o tentativă de destabilizare a regimului de către puterile occidentale. Specialistul subliniază că, în acest context, Rusia și alte state din fosta Uniune Sovietică au devenit extrem de prudente și sceptice față de orice schimbare.

„În fosta Uniune Sovietică, orice efort de schimbare este perceput ca o intervenție occidentală pentru destabilizarea regimului. Revoluțiile colorate, de exemplu, nu sunt considerate mișcări populare, ci atacuri externe organizate de statele occidentale”, a explicat Dungaciu.

România între democrație și riscul unui model controlat

Dungaciu avertizează că România se confruntă cu riscul adoptării unui model de democrație similar cu cel din Rusia. În Rusia, alegerile nu mai sunt un proces autentic de selecție a liderilor, ci doar o validare formală a unei decizii preexistente. În opinia sa, România se află într-o perioadă delicată, cu un grad de control asupra scrutinului mai redus decât cel din Rusia, dar care se apropie rapid de acesta.

„La noi, scrutinul este încă mai puțin controlat. Cu toate acestea, candidații neacceptați de sistem pot candida, dar sunt eliminați din competiție în timpul campaniei. În Rusia, asemenea candidați nu reușesc nici măcar să fie înscriși în cursă”, a subliniat Dungaciu.