Combaterea dezinformării online cunoaște un avans important în România, odată cu colaborarea recent anunțată între Guvern și platformele TikTok și Facebook. O ordonanță de urgență, elaborată de autorități, permite instituțiilor statului să solicite direct eliminarea unor postări considerate „false, ilegale sau manipulative” de pe aceste platforme. Deși scopul declarat este de a proteja cetățenii de informațiile eronate, mulți se tem că această măsură s-ar putea transforma într-un instrument de cenzură.

Cum funcționează colaborarea dintre Guvern, TikTok și Facebook

Guvernul României va testa în zilele următoare un nou mecanism prin care va cere platformelor de socializare ștergerea promptă a conținutului fals sau manipulator. Conform proiectului de ordonanță, instituții precum Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Național al Audiovizualului, Serviciul Român de Informații și Ministerul Apărării pot solicita direct eliminarea unor postări sau restricționarea accesului utilizatorilor la acestea.

Un prim test semnificativ al acestui mecanism este planificat pentru 27 martie, când autoritățile, alături de TikTok și Facebook, vor simula situații reale ce pot surveni în context electoral. Conform informațiilor oficiale, parteneriatul dintre rețelele sociale și Guvern este deja stabilit, existând un acord asupra modalității de intervenție.

Printre tipurile de conținut vizate se numără conținutul generat de inteligența artificială și materialele distribuite automatizat pentru a induce în eroare sau influența comportamentele publice. Dacă platformele nu vor elimina rapid conținutul semnalat, ANCOM poate interveni blocând accesul la aceste postări, aplicând amenzi semnificative furnizorilor de internet care nu respectă restricțiile.

Riscurile cenzurii și amenințarea libertății de exprimare

Deși măsurile propuse de Guvern își propun protejarea cetățenilor, criticii atrag atenția asupra riscului de abuz și cenzură. Întrebarea esențială este cine și cum stabilește ce este „fals” sau „manipulator”, iar aplicarea ordonanței ar putea permite interpretări subiective și intervenții politice.

Proiectul prevede expres că contestarea deciziilor de eliminare a conținutului nu suspendă efectele acestora, amplificând temerile legate de abuzuri și restricționarea libertății de exprimare. Odată blocat conținutul, utilizatorul trebuie să se lupte în instanță pentru restabilirea accesului, un proces care poate prelungi impactul inițial al mesajului.

Faptul că diverse instituții, inclusiv Serviciile Secrete și Ministerul Apărării, pot solicita eliminarea de conținut ridică suspiciuni privind o posibilă instrumentalizare politică sau abuz în context electoral. Lipsa unor criterii clare, transparente și bine definite poate duce rapid la etichetarea criticilor, ironiei sau opiniilor contrarii drept „manipulare”.

Între protecție și exces: Care va fi viitorul?

În contextul unor alegeri importante, Guvernul justifică măsurile prin necesitatea combaterii dezinformării și protejării valorilor democratice. Totuși, ordonanța în forma actuală poate conduce la o suprareglementare, unde granița dintre protecția cetățenilor și limitarea libertății de exprimare devine extrem de fragilă.

Colaborarea cu TikTok și Facebook este primul pas concret în acest sens, însă viitoarele zile și modul în care se va desfășura testul de pe 27 martie vor fi decisive. În joc se află sănătatea spațiului public digital și dreptul fundamental la libertatea de exprimare. Deciziv este dacă autoritățile vor găsi un echilibru sau dacă, sub pretextul protejării cetățenilor, România riscă să treacă într-o zonă sensibilă a cenzurii online.