O amenințare majoră pentru hrană

Analiza arată că între 4% și 14% din culturile mondiale de bază – grâu, orez și porumb – sunt distruse de prezența omniprezentă a particulelor minuscule de plastic.

Situația ar putea agrava ulterior, avertizează oamenii de știință, pe măsură ce mai mult plastic intră în mediu. Aproximativ 700 de milioane de persoane au suferit de foamete în 2022.

Cercetătorii estimează că poluarea cu microplastic ar putea crește cu 400 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de foamete în următorii două decenii, ce constituie un „scenariu alarmant” pentru securitatea alimentară globală.

Alți experți consideră cercetarea utilă și oportună, însă recomandă confirmarea și precizarea rezultatelor prin noi studii și colectarea mai multor date.

Pierderile anuale de recolte cauzate de microplastic ar putea ajunge la nivelul pierderilor provocate de schimbările climatice în ultimele decenii, spun cercetătorii.

Creșterea populației și impactul microplasticelor

Planeta se confruntă deja cu provocarea asigurării unei hrane suficiente și durabile, numărul locuitorilor urmând să crească la 10 miliarde în jurul anului 2058. Microplasticele, rezultate din cantitățile mari de deșeuri, intră în mediu.

Aceste particule împiedică plantele să utilizeze lumina solară pentru creștere, afectând solul și transportând substanțe chimice toxice.

Aceste particule s-au răspândit pe întreaga planetă, de la vârful Everestului până la cele mai adânci oceane.

„Omul s-a străduit să crească producția alimentară pentru a hrăni o populație în continuă creștere, dar aceste eforturi sunt acum periclitate de poluarea cu plastic”, spun cercetătorii, conduși de prof. Huan Zhong de la Universitatea Nanjing din China.

„Cercetările subliniază necesitatea imperioasă de a reduce poluarea pentru a proteja securitatea alimentară globală într-o perioadă de criză a plasticului.”

Corpul uman este deja contaminat pe scară largă cu microplastic, consumate prin alimente și apă. Acestea au fost găsite în sânge, creier, lapte matern, placentă și măduvă osoasă.

Impactul asupra sănătății umane este încă necunoscut, însă aceste particule sunt asociate cu accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.

Efectul chimic al microplasticelor

”Această analiză relevă potențialele pericole ale poluării cu microplastic și importanța urgenței soluționării problemei, dar unele date necesită cercetări suplimentare,” a declarat prof. Denis Murphy, de la Universitatea din South Wales.

Un nou studiu, publicat în Jurnalul Academiei Naționale de Științe, a combinat peste 3.000 de observații despre efectele microplasticelor asupra plantelor, rezultate din 157 de studii.

Cercetări anterioare au arătat că microplasticele pot deteriora plantele în diverse moduri.

Particulele pot bloca lumina solară ce ajunge la frunze și pot deteriora solul necesar plantelor.

Absorbția microplasticelor de către plante poate bloca absorbția nutrienților și a apei, poate produce molecule instabile dăunătoare celulelor și poate elibera substanțe chimice toxice, reducând cantitatea de clorofilă necesară fotosintezei.

Cercetătorii estimează că microplasticele au redus fotosinteza plantelor terestre cu aproximativ 12% și cu aproximativ 7% la algele marine, reprezentând baza lanțului trofic oceanic.

Acești date au fost extrapolate pentru a calcula reducerea creșterii grâului, orezului și porumbului, precum și a producției de pește și fructe de mare.

Asia, cea mai grav afectată

Asia este cea mai afectată de pierderile estimate de recolte, cu reduceri între 54 și 177 de milioane de tone anual, reprezentând aproximativ jumătate din pierderile globale. Grâul din Europa și porumbul din Statele Unite au fost, de asemenea, puternic afectate.

Alte regiuni, cum ar fi America de Sud și Africa, au mai puține culturi de acest tip, dar și mai puține date despre contaminarea cu microplastic.

În oceane, unde microplasticele pot acoperi algele, pierderea de pește și fructe de mare a fost estimată la 1-24 de milioane de tone pe an, reprezentând aproximativ 7% din total și suficientă proteină pentru a hrăni zeci de milioane de oameni.

Oamenii de știință au utilizat și o a doua metodă pentru evaluarea impactului, un model de învățare automată bazat pe date actuale despre nivelurile de poluare cu microplastic, producând rezultate similare.

„Aceste efecte adverse se pot extinde dincolo de securitatea alimentară, afectând sănătatea planetei”, spun Zhong și colegii săi.

Soluții pentru protejarea ecosistemului

Reducerea fotosintezei cauzată de microplastic poate reduce cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă preluată de fitoplanctonul oceanic, influențând ecosistemele globale.

Profesorul Richard Lampitt de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie a exprimat îngrijorări cu privire la calitatea datelor utilizate în model, sugerând necesitatea unor studii suplimentare.

Cercetătorii recunosc necesitatea mai multor date pentru estimări mai precise.

Națiunile lumii nu au convenit asupra unui tratat ONU pentru reducerea poluării cu plastic în decembrie, dar discuțiile vor continua în august.

Oamenii de știință spun că studiul lor este relevant pentru negocierile în curs și pentru dezvoltarea planurilor de acțiune.

”Trebuie să căutăm soluții. Este esențial ca tratatul să includă și poluarea cu microplastic”, a declarat profesorul Richard Thompson de la Universitatea din Plymouth.